Agentul economic prestează servicii de construcție și reabilitare a unui drum național. Pentru construcția și reabilitarea drumului se extrag materiale sub formă de amestec de nisip și argilă din groapa de împrumut. Materialele extrase sunt utilizate exclusiv în scopul implementării condițiilor contractuale. Potrivit contractului de executare a lucrărilor de construcție și reabilitare a drumului național, agentul economic este scutit de plata impozitelor și taxelor. Ținând cont de prevederile contractuale, are agentul economic respectiv obligația de a calcula și achita taxa pentru extragerea mineralelor utile? 

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 aprilie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 38 din 14 martie 2022 pentru modificarea Ordinului nr.02 din 05.01.2018 cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. În continuare propunem să consultați Ordinul publicat. Menționăm că anexele pot fi vizualizate în ediția Monitorului Oficial nr. 88-95. Întru executarea prevederilor articolului 11 din Legea contabilității nr.113-XVI/2007 şi în baza prevederilor articolelor 71-74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014,

Vineri, 24 mai anul curent, fiind publicată în Monitorul oficial, a intrat în vigoare Legea nr. 116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative, prevederile căreia au drept scop asigurarea aplicării eficiente și complete a măsurilor restrictive internaționale privind

În perioada stării de urgență declarată în RM și desfășurării activității de către majoritatea agenților economici în mediul online, o întrebare frecvent pusă de consumatori este cum poate fi revocat contractul încheiat prin mijloace electronice. Întrebarea este relevanță și pentru cealaltă parte a contractului – agentul economic, deoarece ambii trebuie să cunoască care sunt condițiile, drepturile și obligațiile fiecăruia în situația revocării unui contract, care a fost încheiat prin mijloace electronice.

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Începând cu 14 mai 2021, declararea contribuțiilor în Fondul Viei și Vinului (Fond) se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fond (CFV21), aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 349 din 21 iunie 2021 cu privire la aprobarea formularului nominalizat și a Modului de completare și prezentare a acestuia (Ordinul SFS nr. 349/2021), publicat în MO vineri, 25 iunie, și care a intrat în vigoare la data publicării.   Potrivit documentului, pentru obiectele impozabile, pentru care documentele aferente tranzacțiilor au fost emise până la 14 mai anul curent, declararea contribuțiilor în Fond se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul SFS nr. 423/2020. 

Luni 17 iulie anul curent în „Monitorul oficial” a fost publicat și a intrat în vigoare Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 64 din 14 iulie 2023 cu privire la modificarea OMF nr. 94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21)

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în vederea executării prevederilor art. 24 alin. (13) din Codul fiscal, a elaborat și înaintat pentru consultări publice proiectul de ordin cu privire la stabilirea limitelor reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale pentru produsele de la pozițiile tarifare 2207 și 2208.

Prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.117 din 12 decembrie 2023 au fost operate modificări în Ordinul MF nr.50/2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţii Republicii Moldova.

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 48,9 mld. lei în 11 luni ale anului 2022, ceea ce denotă o creștere de 6849,9 mil. lei sau cu 16,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat (BS), în anul 2022 s-au încasat 21,0 mld. lei, ceea ce constituie cu 3306,9 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 18,7 %.

Veniturile persoanei fizice, obținute sub formă de dobînzi, precum și impozitul pe venit reținut la sursa de plată conform art. 89 din Codul fiscal, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) în rîndul cu codul 21 „Dobînzi, art. 89 din Codul fiscal” (codul sursei de venit - DOB).

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal, contribuabilii – persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, contribuabilii care desfășoară activitate profesională precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, au obligația de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2020 până la 25 martie 2021 în mod electronic, conform prevederilor stabilite de art. 187 alin.(21) din Codul fiscal sau pe  suport de hârtie.  

În conformitate cu art. 231 din Codul fiscal (CF), tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală înseamnă aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în condițiile prevăzute de legislația fiscală, a unor sancțiuni față de persoanele care au săvârșit încălcări fiscale. Temeiul tragerii la răspundere pentru încălcare fiscală este însăși încălcarea fiscală. Încălcările fiscale se califică, după cum urmează:a) încălcare fiscală nesemnificativă;b) încălcare fiscală semnificativă

Contribuabilul a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești și un bun imobil în folosul altei persoane fizice. Ce obligații fiscale apar în cazul dat dacă aceste persoane se află în relații de afinitate de gradul I (soacră — noră)?

Autoritățile au elaborat proiectul  legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice, ce instituie norme ce țin de certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor referitoare la această producție și de publicitatea ei, precum și norme privind efectuarea controalelor.   Proiectul este elaborat la recomandarea experţilor antrenaţi în misiunile TAIEX pentru implementarea programului „Suport Strategic în domeniul agriculturii ecologice din Republica Moldova” și  vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.

Starea de urgență în Republica Moldova va fi extinsă cu încă 60 de zile, începând cu data de 6 decembrie curent. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de astăzi, 30 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind propunerea de prelungire a stării de urgență și va propune documentul pentru aprobare în Parlament.

La 10 ianuarie curent a intrat în vigoare Legea nr.175/2021 (pachetul legislativ nr.1 de digitalizare a economiei), prin care au fost operate modificări în domeniul protecției datelor cu caracter personal și potrivit căreia, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoarea Legii, Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, ținut de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, urmează a fi lichidat prin nimicirea ireversibilă a documentelor și informațiilor stocate.

Regulile privind stabilirea tarifelor pentru serviciile poștale au fost modificate, prețurile devenind liberalizate integral din 1 septembrie 2021, proiectul respectiv fiind aprobat de Guvern.   Potrivit noilor prevederi, toți prestatorii de servicii poștale vor avea drepturi și obligațiuni egale, iar tarifele pentru serviciile poștale vor fi aplicate unic pe întreg teritoriul țării. Până la 1 septembrie curent, furnizorul de serviciu poștal universal, Î.S. „Poșta Moldovei”, a beneficiat de tarife preferențiale, ceilalți operatori poștali având obligația să stabilească un tarif de cel puțin 3 ori mai mare decât tariful preferențial.

Compania X rezidentă (SRL plătitoare de TVA) oferă unei persoane juridice nerezidente în locațiune un apartament (bun imobil cu destinație locativă situat pe teritoriul RM), pe care îl deține în proprietate. Contractul de locațiune încheiat între compania rezidentă (locator) și persoana juridică nerezidentă (locatar), prevede stabilirea prețului locațiunii imobilului în valută străină (euro).

Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plata la cota de 12% conform art. 91 alin. (1) în cazul în care persoanei juridice rezidente i-au fost oferite consultații prin intermediul internetului de către o companie nerezidenta (rezident al României) în baza contractului de prestare servicii?