Modelul contractului de colaborare între Ministerul Finanțelor, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și banca finanțatoare în cadrul Programului de stat „Prima casă” este propus de Ministerul Finanțelor, prin proiectul Ordinului cu privire la aprobarea modelelor unor contracte și formulare, spre consultare publică. Acesta defineşte părțile contractante, drepturile și obligațiile acestora, obiectul contractului, colaborarea părților în procesul de acordare a creditelor și la monitorizarea procesului de garantare, executarea drepturilor ipotecare, temeiurile de încetare sau de suspendare a contractului.

Prevederile legislației în vigoare stabilesc, că angajatorul trebuie să declare toate situaţiile de angajare sau eliberare a persoanelor în cadrul întreprinderii prin intermediul raportului IRM 19 în care, obligatoriu, trebuie să fie indicat şi motivul eliberării sau angajării conform Clasificatorului raporturilor de muncă şi Clasificatorului motivelor eliberării din câmpul muncii. Totodată, în clasificatoarele indicate nu se regăseşte un cod separat pentru persoanele angajate care au decedat în perioada angajării la entitate. Ce cod urmează de declarat în cazul persoanelor decedate?

În trimestrul I al anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice, eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut cu 12,8% și a depășit cifra de 4,5 mii. Per total, numărul persoanelor fizice și persoanelor juridice care au obținut în primul trimestru semnături electronice a sporit cu 8% și a constituit 5 460. Potrivit datelor Centrului de înregistrări al CTIF, ponderea persoanelor fizice în numărul total al celor care au obținut semnături electronice în primul trimestru al anului 2019 a crescut față de aceeași perioadă a anului 2018 de la 79% la 83%, iar ponderea persoanelor juridice s-a micșorat de la 21% la 17%.

Prezentarea informației neautentice sau incomplete aferente raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale se va sancționa cu amendă de la 9 la 30 unități convenționale, aplicată persoanei cu funcție de răspundere, aceasta fiind similară sancțiunilor ce țin de dările de seamă fiscale. În Monitorul Oficial din 22 februarie curent a fost publicată Legea nr. 13 din 15 februarie 2019 pentru modificarea unor acte legislative, ce se referă la simplificarea prezentării informației aferente raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, prin operarea modificărilor și la art. 3011 din Codul contravențional.

În perioada 15 mai – 15 decembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale va efectua scanarea informației din carnetele de muncă, scopul fiind completarea conturilor personale de asigurări sociale ale angajaţilor cu informația privind stagiul de muncă realizat până la 1 ianuarie 1999. Acţiunea va fi realizată drept rezultat al aprobării proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007. Amintim că prin modificarea Legii nr.123 din 7 iulie 2017 au fost introduse modificări şi la Codul muncii, fiind excluse toate normele referitoare la carnetul de muncă. Conform modificărilor, CNAS şi CNAM urmau să aducă actele sale normative în concordanţă cu noile prevederi.

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Comisia Națională a Pieței Financiare a propus spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor (reasiguratorilor). Documentul reglementează cerințele față de entitatea de audit, efectuarea auditului extern, inclusiv celui al situațiilor financiare și în scop de supraveghere, documentarea și comunicarea dintre entitatea de audit, asigurător și CNPF, cerințele cu privire la rapoartele de audit, precum și atribuțiile, funcțiile și responsabilitățile comitetului de audit. Regulamentul prevede că activitatea asigurătorilor se supune unui audit anual efectuat de către o entitate ce corespunde cerințelor Legii privind auditul situațiilor financiare și a Legii cu privire la asigurări.

În competența autorităților administrației publice locale vor rămâne doar atribuțiile de colectare, de asigurare etapizată a condițiilor pentru colectare separată și de transportare a deșeurilor la nivel local, iar la nivel național în domeniul gestionării deșeurilor Guvernul va exercita competențe extinse. În ședința Executivului din 7 martie a fost aprobat proiectul hotărârii privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

În conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional

Contravenientul este în drept să achite jumătate din amendă, dacă o plăteşte în cel mult trei zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale. Ministerul Finanțelor a publicat în MO din 15 martie curent Ordinul nr. 45 din 5 martie 2019, prin care sunt modificate și completate prevederile Ordinului nr. 121 din 13 septembrie 2018. Astfel, persoana vinovată de comiterea unei contravenții în zilele nelucrătoare va avea la dispoziție mai mult timp pentru achitarea amenzii cu reducere (anterior era prevăzut că, pentru a beneficia de reducerea de 50% din suma contravenției aplicate, contravenientul avea la dispoziție 72 de ore din momentul stabilirii acesteia).

Entitatea B SRL, în perioada anilor 2015-2016, a fost subiect al impunerii cu impozitul pe venit în modul general stabilit și a suportat pierderi fiscale în mărime de 60 000 lei și 25 000 lei, respectiv. În anul 2017 entitatea devine subiect al impunerii cu IVAO, iar pe parcursul anului 2018 din nou devine subiect al impunerii cu impozitul pe venit pe principii generale, obținând venit impozabil în mărime de 80 000 lei. Urmează a se stabili dacă, în asemenea situație, entitatea B SRL are dreptul să reporteze pierderile fiscale din perioada anilor 2015-2016?

Din 22 martie 2019, persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat vor fi scutite de taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii. În Monitorul Oficial de vineri a fost publicată Legea nr. 26 din 11 martie 2019 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, art. 295 din Codul fiscal a fost completat cu prevederi de înlesniri la plata taxelor locale. Norma (lit.g2) prevede scutirea de la achitarea taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii.

Începînd cu 01.01.2018 prin Legea nr.288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative a fost abrogat art. 511 din Codul fiscal nr.ll63-XIII din 24.04.1997.

Angajatorii, în termen de 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/ încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal, vor prezenta,pe suport de hârtie, agențiilor teritoriale ale CNAM informația aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale pentru persoanele care nu dețin număr de identificare personal. Acțiunea va fi efectuată prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (3) lit. a) și art. 10 alin. (2) lit. d) și e) din Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.

Potrivit prevederilor art. 284 alin. (1) din Codul fiscal

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

Activitatea de bază a întreprinderii este cultivarea merelor. Dat fiind faptul că aceste lucrări au caracter sezonier, ea contractează forță de muncă pentru strângerea roadei pe o perioadă determinată. Cum urmează să supună întreprinderea plățile acordate impozitării și cum se vor reflecta plățile date în Dările de seamă? Totodată, unele persoane contractate solicită să nu li se rețină contribuțiile obligatorii (sociale și medicale), motivând că sunt deja asigurați. Care sunt acțiunile legale pe care trebuie să le întreprindă angajatorul în cazul dat?

În Monitorul Oficial Nr. 85-91 (6008-6014) de mâine, 24 martie 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale.

Conform Legii