Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social, care reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească, inclusiv includerea în acest program și a muncitorilor zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație.     Conform proiectului, Guvernul va stabili anual cuantumul standard pentru venitul lunar minim garantat separat pentru copii și adulți.

Astăzi, 1 octombrie 2021, în MO a fost publicată Legea nr.123 din 23 septembrie curent, prin care sunt operate modificări la Legea nr. nr.76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităţilor atribuite la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei  (în continuare – Legea nr.76/2021).   Astfel, în conformitate cu ultimele ajustări ale cadrului normativ ce vizează impozitarea sectorului HoReCa, urmează a fi aplicată o nouă cotă a TVA aferentă sectorului respectiv. În continuare oferim o descriere a aspectelor care vizează aplicabilitatea în timp a prevederilor Legii nr.76/2021.  

În Monitorul Oficial din 25 martie curent a fost publicată Legea nr. 45 din 10 martie 2022 pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, care va permite țării noastre să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit cu OCDE în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor, prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.  

Serviciul Fiscal de Stat informează despre unele modificări operate în modalitatea de declarare a taxei pe valoarea adăugată, ca rezultat al modificărilor operate în art.102 alin.(12) Codul fiscal în partea ce ține de perioada fiscală în care subiecții impozabili își pot exercita dreptul la deducerea TVA aferent unor categorii de procurări, precum și urmare a solicitărilor parvenite de la mediul de afaceri.

Conform prevederilor art.544 alin.(1) din Codului Civil al Republicii Moldova (CC), proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi) sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie). Proprietatea comună pe cote-părți se caracterizează, în primul rând, prin faptul că nici unul din coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.

În scopul asigurării competitivității agenților economici și a producătorilor autohtoni atât pe piața internă, cât și pe cea externă, precum și în scopul majorării exportului de produse cu valoare adăugată către țările partenere și, drept urmare, diminuarea deficitului balanței comerciale, Ministerul Economiei anunță inițierea procedurii de revizuire a politicii tarifare la importul materiei prime utilizate în procesul de producere, care nu este disponibilă pe piața internă și nu poate fi importată, în regim preferențial, în cadrul Acordurilor de liber schimb în vigoare.   Propunerile părților interesate pot fi expediate până la 1 aprilie 2022 în adresa Ministerului Economiei,

Noțiunea de garanție financiară pentru credite stabilită în Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii va fi ajustată în scopul acordării posibilității implementării unui nou mecanism de garantare a creditelor. Amintim, garanțiile sunt  emise de către Fondul de Garantare a Creditelor1 pentru întreprinderile mici și mijlocii gestionat de ODIMM.   Astfel, dacă la momentul de față garanția financiară este definită drept angajament în formă scrisă față de o instituție financiară asumat de către o altă instituție care gestionează fonduri de garantare a creditelor, întru asigurarea cu gaj suficient în proporție și în termene stabilite a creditelor/împrumuturilor

În conformitate cu art.3 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017), documentul primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment. Potrivit prevederilor art.11 alin.(1), (3) și (4) din Legea prenotată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.   Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective, cu utilizarea formularelor tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, ținând cont

Astăzi, 29 octombrie, au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului muncii (CM), aprobate prin Legea nr. 140 din 14 octombrie 2021, aceasta fiind publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, CM a fost completat cu articolul ce va reglementa regimul de muncă cu activitate redusă, potrivit căruia angajatorul poate stabili un asemenea regim, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților, în mod unilateral, în caz de stare de urgență, de asediu sau de război sau în cazul stării de urgență în sănătate publică.

În „Monitorul oficial” din 12 august 2022 a fost publicat ordinul Ministerului Finanţelor nr. 86 din 10.08.2022 (în continuare - OMF nr. 86/2022) cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30.07.2020 (în continuare – OMF nr. 94/2020), prin care a fost aprobat formularul tipizat al Dării de seamă IPC21.

Banca Națională a Moldovei a stabilit băncile care sunt societăți de importanță sistemică (de tip O-SII) din Republica Moldova, Hotărârea nr. 35 din 3 martie a regulatorului fiind publicată în Monitorul Oficial din 11 martie curent.   Astfel, conform situației din 31 decembrie 2021, lista societăților de importanță sistemică a rămas neschimbată și include următoarele bănci: C. MAIB S.A – cu rata amortizatorului de 1,5% C Moldindconbank S.A. – cu rata amortizatorului de 1,0% C. „VICTORIABANK” S.A. – cu rata amortizatorului de 1,0% OTP Bank S.A. – cu rata amortizatorului de 0,5%.

Contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

În cazul în care asociația obștească suportă cheltuieli care nu pot fi confirmate documentar (nu există nici bonul fiscal, nici factura), cum vor fi calificate aceste cheltuieli? Vor fi calificate drept fiind utilizate contrar destinației? Urmează a fi aplicat impozit pe venit?

Autoritățile și instituțiile bugetare ale municipiului Chișinău vor implementa o politică de contabilitate unică, ținând cont de specificul activității entității. Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat cu 42 de voturi în ședința de astăzi, 27 aprilie, proiectul deciziei cu privire la probarea Politicii de contabilitate unice pentru autoritățile/ instituțiile bugetare ale mun. Chișinău.   Politica de contabilitate unică a instituțiilor subordonate primăriei mun. Chișinău și CMC va fi elaborată în conformitate cu Legea contabilității nr. 113/2007, Ordinului Ministrului finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.

În Parlament cu titlu de inițiativă legislativă este înregistrat un proiect de lege, aprobarea căruia va restricționa fabricarea și circulația în Moldova a băuturilor alcoolice energizante, fiind propusă suplinirea Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice cu noțiunea de „băutură alcoolică energizantă” – producție alcoolică destinată consumului uman, la fabricarea căreia în calitate de materie primă este utilizată cofeina și/sau alte substanțe tonifiante. Totodată, proiectul prevede completarea alin. (2) art. 5 din Legea nr. 1100/2000, potrivit căreia fabricarea și circulația băuturii alcoolice energizante pe teritoriul țării va fi interzisă. În condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, modificările pot fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2023.  

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:   a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;   b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv;   c) să prevadă înlesniri pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

Art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), definește noțiunile de obligație fiscală și obligații de plată curente. Astfel, prin noțiunea de obligație fiscală se înțelege obligația de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public national, în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală, iar prin obligaţiile de plată curente, se înțeleg impozitele, taxele şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

 În conformitate cu art.90 alin.(5) din Cod, prin derogare de la alin.(3) al aceluiași articol, în cazul plăţilor la lichidare, impozitul pe venit se reţine din diferenţa dintre suma îndreptată spre achitare şi valoarea nominală a cotei de participare în capitalul social al agentului economic aflat în proces de lichidare.