Guvernul a susținut în şedinţa din 17 mai curent avizul unei inițiative legisaltive ce se referă la racordarea prețurilor normative la pământ pentru orașele Cahul, Ceadâr-Lunga, Comrat, Edineț, Hâncești, Orhei, Soroca, Strășeni și Ungheni, care, conform Legii nr. 248 pentru modificarea și completarea Legii nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, au devenit municipii.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2018 au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, documentul fiind publicat în MO al RM, nr. 6-12 din 11 ianuarie 2019. Pentru ca utilizatorul să înțeleagă logica acestui act, oferim o scurtă retrospectivă a reglementărilor din domeniu.

Moratoriul asupra recepționării cererilor noi privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova ar putea fi extins pentru o perioadă de două luni, începând cu 24 decembrie 2019. Astfel, primirea cererilor ar putea fi stopată până la 24 februarie 2020. Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 17 decembrie, proiectul hotărârii pentru extinderea moratoriului privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova în condițiile art. 17 alin. (11 ) și (12 ) din Legea cetățeniei Republicii Moldova proiectul hotărârii de Guvern cu privire la prelungirea moratoriului privind acordarea cetățeniei RM în condițiile art. 17 alin. (11) și (12) din Legea cetățeniei Republicii Moldova.

Registrul garanţiilor este un registru public, în care se înregistrează gajul bunurilor mobile, precum şi oricare alte drepturi de garanţie asupra acestor bunuri. El este organizat astfel încât să asigure ca procesele de înregistrare şi acces la Registru să fie simple, eficiente, public accesibile şi transparente, conform prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea cu privire la gaj nr. 449 din 30.07.2001.

Sistemul Informațional Automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului” urmează a fi lansat în exploatare experimentală la 2 martie curent, iar începând cu 30 decembrie 2020, va fi pus în exploatare industrială. Serviciul Fiscal de Stat propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice prin intermediul SIA „Cabinetului personal al contribuabilului”. Regulamentul stabilește modul de gestionare, accesare și utilizare a serviciilor fiscale electronice, precum și modul de întocmire, semnare, transmitere și recepționare a documentelor fiscale electronice de către contribuabili, utilizând metode automatizate de prezentare a acestora în formă electronică prin intermediul serviciilor fiscale electronice.

Potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), contractul de achiziţii publice se încheie conform procedurilor de achiziţie publică prevăzute de prezenta lege, pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţie și în limita alocaţiilor aprobate.

Starea de urgență instituită în Moldova a impus multe întreprinderi să-și sisteze activitatea, iar angajații care nu pot să activeze la distanță sau cu un program redus, respectând regimul declarant de autorități, stau acasă. În continuare vom analiza care este diferența dintre șomajul tehnic și staționarea întreprinderii și cum se reflectă acestea asupra modului de remunerare a angajaților.

Care sunt obiectele impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinație agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și terenurile cu alte destinații speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile,

Dacă licența de desfășurare a activității pe piața de capital a fost retrasă în baza deciziei Comisiei Naţionale a Pieței Financiare, în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanţei de judecată sau, în cazul băncilor comerciale, în baza deciziei Băncii Naționale, persoana nu mai are dreptul să solicite o altă licență sau autorizație pentru desfășurarea activității pe piața de capital. Prevederea se conține într-un proiect de lege ce stipulează modificarea Legii privind piața de capital.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

În anul 2018, în sistemul public de asigurări sociale a fost introdusă o categorie nouă de plătitori de contribuţii, aceştia fiind persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în agricultură (zilierii). Legea nr. 22 din 23 februarie 2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare — Lege) a intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018 şi reglementează activitatea zilierului pentru un beneficiar care poate fi o întreprindere sau organizaţie cu statut de persoană juridică ori fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru care zilierii exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (în continuare – zilieri).

Carnetul de muncă va fi exclus din lista actelor ce urmează să le prezinte instituțiilor bancare, la solicitarea creditului ipotecar în cadrul programului ”Prima Casă”, potențialii beneficiari. Proiectul unei hotărâri de Guvern este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Conform proiectului, carnetul de muncă urmează a fi substituit cu un certificat eliberat de angajator și care va servi pentru confirmarea raporturilor de muncă între acesta și beneficiarul programului.

Astăzi, 10 aprilie 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a emis Dispoziția nr.16, în care sunt prevăzute măsuri ce vor fi întreprinse pentru susținerea cetățenilor și business-ului în condițiile stării de urgență. De rând cu măsurile sociale, documentul conține și mecanismul de acordare a subvențiilor la achitarea salariilor de către agenții economici ce și-au sistat, parțial sau totalmente, activitatea economică. În continuare oferim prevederile din Dispoziția nr.16. „...6. În vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, se instituie mecanismul de subvenţionare după cum urmează:

Potrivit art. 52 alin. (8) din Codul fiscal, organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase şi părţile componente ale acestora care utilizează contrar destinaţiei mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale restituie în buget suma utilizată contrar destinaţiei.

Care este regimul fiscal pentru persoana juridică care efectuează donație persoanei fizice a unui bun (mijloc fix/activ de capital)? În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 26 și conform art. 42 din Codul fiscal.

Formularul ,,Actul de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului” va fi completat cu o anexă – Informația privind destinația mijloacelor bănești ridicate în numerar. Aceasta va fi plasată pe verso actului existent și se va completa detaliat, cu notarea clasificației ECO, denumirea plății, codul localității, suma, inclusiv plata de bază (P102), majorarea de întârziere (M102) și amenda (A102). În caz de necesitate, informația respectivă se va extinde, fiind completată suplimentar și se va considera parte integrată din Actul de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

În temeiul prevederilor alin. (l) al art. 72 din Codul Civil al Republicii Moldova (Legea nr. 1107-XV din 06.06.2002) Vă comunicăm, că în baza Hotărârii Guvernului nr. 125 din 06.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 40-47 din 09.02.2018) Întreprinderea de Stat „Fiscservinform” (numărul de identificare de stat 1006600058053) se reorganizează, prin fuziune (absorbţie) cu Instituţia publică „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe”, ultima fiind succesor de drepturi și obligații.

Autoritățile contractante vor organiza și desfășura procedurile de achiziții publice de servicii de pază conform Documentațiilor standard pentru realizarea serviciilor publice de servicii, aprobate prin ordinele ministrului Finanțelor nr.174 (Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii) și nr.175 (Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii prin cererea ofertelor de prețuri), ambele din 5 octombrie 2018, în funcție de tipul procedurii de achiziție publică aplicată. Aceasta, deoarece, prin Ordinul nr.105 din 29 iulie curent, Ministerul Finanțelor a abrogat Ordinul nr. 160/2017 cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii de pază. Documentul a intrat în vigoare la data publicării în MO – 2 septembrie 2019.

În cadrul controlului fiscal la gospodăria țărănească „V” s-a constatat că aceasta din anul 2018 are luate în arendă de la persoane fizice cetățeni terenuri agricole din mai multe localități ale țării fără a fi înregistrate ca subdiviziuni ale gospodăriei țărănești. Urmează de stabilit dacă terenurile trebuiau înregistrate ca subdiviziuni ale gospodăriei țărănești și ce sancțiuni vor fi aplicate în cazul neînregistrării lor?