La întreprinderea noastră un contabil este angajat, prin cumul, de cinci ani, trei din ei a fost în concediu de maternitate. Concediu de odihnă nu i s-a oferit niciodată. Suntem în drept să efectuam calcularea şi achitarea compensaţiei pentru concediul nefolosit pentru perioada de cinci ani?

Modul de reflectare în Darea de seamă IPC 18 a diferitelor tipuri de concedii acordate angajatului în cadrul relaţiilor de muncă, în special a concediilor neplătite, concediilor de studii etc. este adesea abordat de către contabilii entităţilor economice. Pentru Darea de seamă IPC 18 a rămas în vigoare posibilitatea reflectării unei şi aceleiaşi perioade cu diferite categorii pe parcursul lunii în care angajatul a beneficiat de sume ce se referă la perioadele precedente sau ulterioare (indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă, indemnizaţie pentru concediu de odihnă anual).

Conform prevederilor Regulamentului

În conformitate cu prevederile art. 122 din Codul muncii, salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului,

La data de 5 iulie 2019 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr.218-222) a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.98 din 28 iunie 2019, prin care au fost introduse unele modificări în modul de declarare, începând cu 1 iulie curent, a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în Darea de seamă forma IPC18. Modificările operate au fost condiționate de faptul că, începând cu 1 iulie 2019, potrivit modificărilor operate în Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, calculul şi plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepția primelor 5 zile calendaristice calculate pentru indemnizațiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă, care rămân a fi calculate și plătite de către angajatori.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Premiul anual pentru rezultatele activității din anul 2018 se va acorda angajaților care au beneficiat de premii anuale până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, conform explicațiilor oferite de Ministerului Finanțelor. Astfel, de premiu anual pentru rezultatele activității în anul 2018, proporțional timpului efectiv lucrat, pot beneficia: • angajații din unitățile bugetare care, până la 1 decembrie 2018, erau salarizați în baza Rețelei tarifare unice

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

În luna martie 2018 am plecat în concediu de maternitate, am primit indemnizațiile și am utilizat scutirile personale pentru anul întreg (suma de 11280 lei). După punerea în aplicare a Legii nr. 178 și divizarea anului pe perioade fiscale, în cazul meu pot aparea obligatii fiscale suplimentare? Ce trebuie sa întreprind ca sa nu încalc prevederile legislației?

Comisia parlamentară protecție socială, sănătate și familie examinează două proiecte de lege care prevăd modificarea Codului muncii.

Adoptarea Legii nr. 178 cu privire la modificarea unor acte legislative din 26 iulie 2018 (publicată în MO nr. 309-320 din 17.08.2018) şi Legii nr. 191 pentru modificarea unor acte legislative din 27 iulie 2018 (publicată în MO nr. 321-332 din 24.08.2018), începând cu 1 octombrie 2018, a condiţionat introducerea unor modificări la declararea contribuţiilor de asigurări sociale. În articolele precedente (autor — Clara Sorocean (red)) au fost expuse descrierile atât ale codurilor categoriilor persoanelor asigurate cu care a fost completat Clasificatorul, cât şi modificările care au survenit în tabelul nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 şi în Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteia.

În conformitate cu prevederile art. 33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală anuală, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul menționat. Totodată, potrivit art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire anuală pentru fiecare persoană întreţinută, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul dat, dacă aceasta întrunește cumulativ cerințele stabilite la alin. (2) al articolului menționat.

Cum va fi confirmat stagiul de cotizare la stabilirea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă după abrogarea necesităţii de completare a carnetului de muncă (începând cu 01.01.2019), în condiţiile în care mărimea indemnizaţiei pentru concediul medical depinde de stagiul de cotizare realizat de către fiecare angajat care s-a aflat în incapacitate temporară de muncă?

Ce este mai avantajos pentru entitate – să angajeze în baza unui contract de munca un contabil sau e mai eficientă alegerea unui contract de prestari servicii cu o entitate care prestează servicii de ținere a contabilității? Conducătorii entităților vor ști care este alegerea potrivită doar în urma unei analize profunde, bazate pe eficiența metodelor de lucru, costuri, rezultatele dorite etc., precum și prin analiza detaliată a avantajelor și dezavantajelor externalizării serviciilor contabile. În continuare vă propunem examinarea unor aspecte ale acestei dileme. Pentru o înțelegere mai bună a subiectului examinat, menționăm că externalizarea serviciilor contabile este procesul prin care o entitate deleagă şi încredinţează unei entități terțe o funcţie care face parte din activitatea sa și pe care trebuia să o asigure ea însăşi.

În cadrul entității „O” SRL unii angajați nu şi-au utilizat concediile de odihnă anuale. Astfel, întreprinderea intenționează să le achite acestora compensații pentru concediile de odihnă nefolosite. În acest caz, suma compensațiilor pentru concediile anuale nefolosite de angajați constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit?

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

Guvernul a avizat negativ o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Codului Muncii, prin care se propune oferirea de beneficii la acordarea concediilor pentru angajații cu doi și mai mulți copii sau un copil cu dizabilități. Potrivit Codului muncii al Republicii Moldova, angajații care au doi și mai mulți copii sau un copil cu dizabilități beneficiază suplimentar de 4 zile calendaristice la concediul de odihnă anual în perioada de vară a anului și de cel puțin 14 zile calendaristice de concediu neplătit, a remarcat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari.

Deşi Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare – Clasificator), utilizat în anul 2018 la completarea Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, Forma IPC 18 (în continuare – Darea de seamă IPC 18), nu a suportat unele modificări esenţiale şi principiul de utilizare a acestuia este analogic celui utilizat la completarea Declaraţiei REV 5, totuşi, au apărut unele întrebări ce ţin de Clasificator la prezentarea pe parcursul lunii ianuarie şi februarie a dării de seamă IPC 18.

Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri Regulamentul privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru angajații din sectorul public participanți în cadrul Programului de stat „Prima casă”. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, scopul documentul constă în acordarea unui suport financiar familiilor angajaţilor din sistemul bugetar în obţinerea primei locuinţe prin facilitarea accesului la credite ipotecare, crearea condiţiilor optime pentru creşterea termenului de scadenţă a creditelor ipotecare, reducerea migraţiei în rândul tinerilor și creşterea ratei de angajări oficiale în autorităţi publice.

Conform art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.