În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea accesului populației la medicamente sigure și de calitate. Astfel, se propune completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică cu un articol ce va reglementa funcționarea sistemului național de prescriere electronică. Acesta va fi organizat și administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fiind asigurată interoperabilitatea lui cu toate sistemele informaționale automatizate ale Companiei.

Marți, 19 noiembrie, Cabinetul de miniștri a avizat pozitiv inițiativa legislativă ce prevede majorarea multiplicatorului pentru venitul lunar minim garantat utilizat la stabilirea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului. Proiectul de lege cu privire la modificarea art. 151 din Legea nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social prevede majorarea coeficientului de la 1,95 la 2,2. Astfel, cuantumul ajutorului social de care beneficiază persoanele și familiile defavorizate în perioada rece a anului se va majora de la 350 la 500 lei lunar, perioada de acordare a acestuia fiind lunile noiembrie-martie.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are drept scop eliminarea plafonării la achitarea taxei de stat pentru cererile de chemare în judecată ce țin de litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document, prin care încasarea se produce în mod incontestabil. În momentul de faţă, această taxă constituie 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25 mii lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50 mii lei de la persoanele juridice.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea anexei nr.7 la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Autorul inițiativei propune ca să li se permită conducătorilor instituțiilor de învățământ și cadrelor didactice cu funcții de conducere să desfășoare activitate didactică în limita la 0,5 din norma didactică.

Curtea de Conturi va efectua auditul unor contracte ce vizează deetatizarea proprietății publice și a privatizării pentru anii 2013-2019. În cadrul ședinței Parlamentului din 19 iulie curent a fost aprobată o hotărâre în acest sens. Astfel, până la 31 decembrie 2019 instituția va efectua auditul a patru contracte: – de parteneriat public-privat pentru concesionarea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”; – de privatizare a Întreprinderii de Stat ”Compania Aeriană Air Moldova”; – de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității filialelor Întreprinderii de Stat ”Gările și Stațiile Auto”; –de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în SA ”Tutun-CTC”.

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă. Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Alocația socială de stat pentru persoanele cu dizabilități ar putea fi majorată cu 40%, ceea ce înseamnă dublarea alocației stabilite în momentul de faţă pentru aceste persoane. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop sporirea gradului de protecție a beneficiarilor de alocații sociale și a nivelului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități. Astfel, se propune majorarea, de la 40 la 80%, a cuantumului alocației sociale de stat pentru persoanele cu dizabilități (circa 12178 persoane) și majorarea, de la 20 la 50%, a cuantumului alocației pentru persoanele vârstnice (pentru circa 8910 persoane).

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) ar putea publica pe pagina sa web contractele de acordare a asistenței medicale încheiate cu prestatorii, precum și contractele privind eliberarea medicamentelor compensate, cu informația, pe fiecare contract, despre achitarea sumelor compensate de către CNAM pentru anul precedent, precum și contractele încheiate din mijloace financiare, altele decât cele din fondul pentru achitarea serviciilor medicale și farmaceutice. De asemenea, astfel de informații ar putea fi publicate și de prestatorii de servicii. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea și completarea unor acte legislative, ce are drept scop asigurarea transparenței bugetului sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală.

În Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă a unui grup de deputați ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În opinia autorului, pentru ca instituțiile statului să gestioneze responsabil proprietatea și finanțele publice, acestea urmează a fi supravegheate calitativ, imparțial ți profesionist, iar acest rol revine în primul rând instituției supreme de audit public extern, care, în cazul Moldovei, este Curtea de Conturi. Independența reală a Curții stă la baza asigurării eficienței cu care se administrează finanțele și proprietatea publică, iar o independență de facto înseamnă independență politică, instituțională și financiară.

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Multiplicatorul pentru venitul lunar minim garantat utilizat la stabilirea dreptului la ajutorul pentru perioada rece a anului poate fi majorat de la 1,95 la 2,2. În Parlament este înregistrat un proiect de lege privind modificarea art.151 din Legea cu privire la ajutorul social. Proiectul are drept scop sporirea gradului de protecție socială a persoanelor și familiilor defavorizate. Astfel, în cazul majorării multiplicatorului până la 2,2, vor putea pretinde la ajutor pentru perioada rece a anului familiile al căror venit global mediu lunar este de până la 2323 lei, ținând cont de venitul lunar minim garantat care, începând cu 1 aprilie curent, constituie 1056 lei (1056x2,2).

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune ca procesul de reexaminare a pensiilor pentru limita de vârstă stabilite până la 1 ianuarie 2019 să se finalizeze în anul 2022. Conform redacției în vigoare a Legii privind sistemul public de pensii, reexaminarea acestor pensii stabilite până la 1 ianuarie 2019 se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, eșalonat până în anul 2027.

Încălcarea de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a regulilor privind publicarea pe pagina web a informațiilor oficiale ar putea fi sancționată. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce conține modificări și completări la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și la Codul contravențional.

În cazul confirmării refuzului sau imposibilității de acordare a serviciilor medicale de către instituția medico-sanitară, Compania Națională de Asigurări în Medicină ar putea achita persoanei asigurate toate cheltuielile necesare suportate, indiferent de mărimea primelor de asigurare achitate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune modificarea art.11 și 14 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, care la momentul actual nu conține reglementări ale cazurilor în care serviciile solicitate nu sunt prestate.

Codul Contravențional poate fi completat cu un articol (4051) ce va stabili dreptul constatării și examinării unor contravenții de Agenția „Moldsilva”. Proiectul de lege este înregistrat în Parlament. Astfel, contravențiile prevăzute la art. 120-130 (tăierea ilegală sau vătămarea arborilor, încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite etc.), art. 132-137 (darea în exploatare a obiectivelor de producţie fără instalaţiile de prevenire a impactului negativ asupra pădurilor, încălcarea regulilor sanitare în păduri și spaţii verzi etc.) și art. 139-142 (încălcarea regimului de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor natural protejate de stat, încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, recoltare, transportare şi de export al lemnului etc.) vor putea fi constatate de „Moldsilva”.

Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă care se referă la abrogarea prevederilor ce permit comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în punctele de control vamal la ieșirea din țară. Reamintim că în Parlament au fost înregistrate două inițiative legislative în acest sens, iar Guvernul a recomandat comasarea acestora într-un singur proiect. Prima inițiativă propune excluderea din Codul fiscal a prevederilor ce se referă la comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în zona de control vamal, destinate aprovizionării la ieșirea din țară.

În veniturile bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor), cu excepția municipiilor-reședință de raion, ar putea fi incluse defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice în mărime de 100% din volumul colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În prezent, potrivit art.5 al Legii privind finanțele publice locale, la aceste venituri se atribuie 75% din volumul total colectat al impozitului indicat. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii privind finanțele publice locale. Documentul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

Statul ar putea garanta un termen de minimum cinci ani pentru primirea pensiei pentru limita de vârstă. Astfel, în cazul decesului prematur al beneficiarului de acest tip de pensie, soțul/soția supraviețuitor ar putea obține dreptul de a primi indemnizația lunară în mărimea pensiei pentru limită de vârstă, până la expirarea perioadei de cinci ani de la data obținerii dreptului de pensie de către beneficiarul decedat. Aceste prevederi se conțin într-un proiect înregistrat în calitate de inițiativă legislativă în Parlament, comunică Președinția RM. Prin acest proiect se intenționează asigurarea echității pentru persoanele care au contribuit toată viața la bugetul de asigurări sociale de stat, dar din cauza decesului prematur nu au reușit să beneficieze de pensie nici cinci ani.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.