Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a

Reprezentanții mediului de afaceri își vor putea apăra drepturile și interesele prin intermediul unui ombudsman, numit de Parlament. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat și propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop crearea instituţiei de ombudsman (avocat) în domeniul activităţii de afaceri.   Potrivit proiectului, ombudsmanul va acorda protecţie şi asistenţă antreprenorilor în scopul asigurării respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora de către autorităţile publice, organizaţiile şi întreprinderile indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 6 februarie curent, a aprobat în prima lectură proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (implementarea Codului funciar nr. 22/2024), elaborat în scopul asigurării coerenței în aplicarea prevederilor actelor normative ținând cont de noile reglementari din domeniul funciar. Reiterăm, că Codul funciar nr. 22/2024 va intra în vigoare la data de 7 martie 2025.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Parlamentul, în cadrul ultimei ședințe plenare, a aprobat în prima lectură proiectul modificărilor la Legea taxei de stat nr.213/2023 (anexa nr.1, anexa nr.2), elaborate în scopul eliminării deficienților din practică legate de impunerea taxei de stat.

Bursele de mărfuri autorizate în UE vor fi recunoscute în țara noastră. În acest sens, Legea nr.1117/1997 privind bursele de mărfuri va fi completată cu prevederi noi. Parlamentul a aprobat în ședința din 29 februarie curent, în lectura a doua, proiectul de lege pentru

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi avizul amendamentelor deputaților în Parlament la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021. Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost înaintate 138 amendamente care conțin circa 1100 de solicitări,  prin care sunt solicitate resurse suplimentare și redistribuiri de alocații în sumă totală de 1,9 miliarde lei.

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Piața de capital din Republica Moldova va deveni mai atractivă pentru toți cei care vor să investească, dat fiind faptul că a fost aprobată Strategia națională de dezvoltare a pieței de

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025 se estimează la nivel de peste 46,5 mld. lei, cu o creștere în sumă de 3,7 mld. lei sau cu 108,7% în raport cu indicatorii aprobați pentru 2024 și cu circa 3,6 mld. lei sau 108,3% mai mari comparativ cu cele precizate în anul curent.

Parcurile industriale vor fi divizate în trei categorii, în funcție de profil și de activitățile desfășurate de către rezidenți pe teritoriul acestora. Parlamentul a aprobat

Proprietarii de terenuri cu destinație agricolă, cu excepția grădinilor și loturilor pentru legumicultură, indiferent de faptul dacă au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosință pe bază de contract, ar putea fi excluși din lista persoanelor care se asigură medical

Voucherul turistic este un document de plată sub formă de bonuri valorice eliberat angajaților pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern, pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii turistice/de călătorie, cazare, alimentare, de recuperare a capacității de muncă, agrement, excursii dacă se regăsesc într-un pachet de servicii turistice.   Noțiunea respectivă ar putea fi inclusă în Codul fiscal, Codul muncii, Legea nr.489/1999 cu privire la sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în RM. Proiectul de lege respectiv este înregistrat în Parlament, autor documentului fiind un grup de deputați care susțin că suplinirea legislației naționale cu prevederile respective ar oferi posibilitatea să supraviețuiască sectorului turismului autohton, drept cel mai afectat de consecințele pandemiei.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 31 iulie anul curent, a aprobat în a doua lectură Codul subsolului (în redacție nouă), elaborat de către Ministerul Mediului în scopul atingerii unui nivel cât mai înalt de transparență în activitatea instituțiilor care reprezintă interesele statului în domeniul cercetării,

Ziua de 1 iunie, când marcăm Ziua ocrotirii copilului, va fi considerată zi de sărbătoare nelucrătoare în Republica Moldova. Parlamentul a aprobat, în ședința de astăzi, 22 iunie curent, completări la art.111 din Codul muncii.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege care prevede ajustarea cadrului normativ la noul mandat al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Necesitatea modificărilor legislative a fost determinată de redistribuirea unor competențe între CNPF și Banca Națională a Moldovei, începând cu 1 iulie anul curent.

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, în cadrul ședinței din 27 iunie curent, proiectul de lege privind Codul subsolului – document ce va reprezenta cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor juridice în domeniul folosirii și protecției subsolului.

Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul  legii cu privire la serviciile publice ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice în vederea asigurării accesibilității, calității și eficienței prestării acestora.   Potrivit proiectului, lansarea și dizolvarea unui serviciu public se înregistrează în Registrul de stat al serviciilor publice instituit de Guvern. Totodată, prestarea unui serviciu public se va realiza în conformitate cu regulamentul administrativ aprobat de Executiv. Regulamentul de prestare a serviciului public din domeniile de competență ale unei autorități publice autonome față de Guvern și responsabile față de Parlament se aprobă de organul colegial al acesteia.

În scopul sporirii accesului la educație de calitate, părinții sau reprezentanții legali ai elevilor din instituțiile publice de învățământ general cu un număr mai mic de 50 de elevi, desemnate de către Ministerul Educației și Cercetării, care vor decide înscrierea elevului în altă instituție publică