Ce perioadă de timp se include în vechimea de muncă care dă dreptul la concediu anual? În cazul în care salariatul la întoarcerea din concediul anual, demisionează, angajatorul este în drept să reţină acestuia indemnizaţia de concediu şi ajutorul material plătit la concediul folosit în avans?   Codul muncii (art. 114) specifică perioadele de timp care dă dreptul la concediu anual. În vechimea de muncă care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

În ajunul sfintelor sărbători de Paști, Serviciul Fiscal de Stat a fost în vizită la Azilul de invalizi și bătrâni din Chișinău, aducându-le mai multe daruri.

În cazul în care o persoană cu gradul I de invaliditate muncește legal cu program parțial, poate avea o scutire la achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat? Dacă da, unde și cu ce acte se adresează? Întrebarea denotă faptul că persoana se află în raport de serviciu cu un oarecare angajator. Persoanele angajate prin contract individual de muncă, persoanele aflate în raporturi de serviciu în bază de act administrativ sau prin alte tipuri de contracte civile în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii, cu excepţia celor specificate la pct.1.2, 1.3 şi 1.5 din an.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017 nr.286 din 16.12.2016 (în continuare – Legea nr.286) (indiferent de faptul muncesc aceatea cu program deplin, parțial, au sau nu un oarecare grad de dizabilitate) se consideră persoane lucrătoare și sunt pasibile asigurării sociale de stat.

Stimați cititori, la 9 septembrie 2019 am lansat campania de abonare pentru anul 2020, iar în actuala ediție (nr.6(54)) venim cu informații ce vă vor demonstra că ați făcut alegerea corectă alegându-ne drept sursă de informare și pentru anul viitor. În ediția din octombrie aveți ocazia să aflați mai multe detalii despre baza juridică a răspunderii materiale a angajaților, în materialul elaborat de Olga Donciu și intitulat ”Правовые основы материальной ответственности работников предприятия”. Articolul este disponibil în rubrica Consultații juridice. Totodată, în această rubrică, vă mai propunem:

În sistemul AOAM, asiguratul este o persoană fizică sau juridică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi și/sau riscul de a se îmbolnăvi al altor categorii de persoane a căror asigurare este de competența lui (art.4 alin.(2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr.1585 din 27.02.1998).

Din 22 martie 2019, persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat vor fi scutite de taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii. În Monitorul Oficial de vineri a fost publicată Legea nr. 26 din 11 martie 2019 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, art. 295 din Codul fiscal a fost completat cu prevederi de înlesniri la plata taxelor locale. Norma (lit.g2) prevede scutirea de la achitarea taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii.

La 1 martie 2019 a intrat în vigoare Acordul în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania. Actul stipulează condiţiile stabilirii pensiei pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaş, precum şi a pensiei şi indemnizaţiei de dizabilitate cauzate de accidente de muncă produse în ambele state. Respectiv, persoanelor care au activat legal şi au achitat contribuţii de asigurări sociale pe teritoriul Germaniei, la atingerea vârstei de pensionare conform legislaţiei acestui stat, le va fi acordată pensia, care urmează a fi transferată pe contul bancar deschis în Republica Moldova.

Pensiile de serviciu nu se vor mai majora anual, prin raportare la creșterile salariale, ci doar în funcție de coeficientul de inflație, informează Ministerul Muncii al României, într-un comunicat difuzat săptămâna trecută. “Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care stabilește că pensiile de serviciu nu se vor mai majora, anual, prin raportare la creșterile salariale, ci doar în funcție de coeficientul de inflație, așa cum se procedează, în prezent, în cazul pensiilor reglementate de Legea 263/2010", se spune în comunicat.

Numărul șomerilor, în trimestrul II al anului curent, conform Biroului Național de Statistică, a fost de 45,7 mii, în scădere față de nivelul trimestrului II 2016, când au fost înregistrate circa 55,0 mii de persoane fără un loc de muncă. De șomaj au fost afectați mai mult bărbații – 56,0% şi persoanele din mediul urban – 63,6%.

Minimul de existenţă în semestrul I al anului curent pentru locuitorii municipiilor Chișinău şi Bălți a fost de 2015,6 lei sau cu 9,7% mai mult decât în orașe mici (1836,7 lei) și cu 11,4% mai mare decât în sate (1809,9 lei), iar minimul de existență per persoană a fost de 1866,3 lei, în creștere cu 2,9% față de perioada similară din 2016.

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că, la 1 martie 2019, va intra în vigoare Acordul în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania, care a fost ratificat recent de Bundestagul german. Acordul stipulează condiţiile stabilirii pensiei pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaş precum şi pensiei şi indemnizaţiei de dizabilitate cauzate de accidente de muncă din ambele state. Potrivit acordului, persoanelor care au activat legal şi au achitat contribuţii de asigurări sociale pe teritoriul Germaniei, la atingerea vârstei de pensionare conform legislaţiei acestui stat, le va fi acordată pensia, care urmează a fi transferată pe contul bancar deschis în Republica Moldova.

Guvernul nu a susținut proiectul de lege privind modificările la Legea privind sistemul public de pensii din 14 octombrie 1998, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și prevede reevaluarea vârstei de pensionare la 62 de ani pentru bărbați și 57 ani pentru femei, precum și ajustarea stagiului de cotizare necesar pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

Persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări, vor putea beneficia de acordarea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal1 la locul prestării serviciilor sau lucrărilor, cu condiția neutilizării lor pe parcursul perioadei respective la un alt loc de muncă. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 44 din 30 ianuarie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Măsura are drept scop simplificarea conformării fiscale a contribuabililor și diminuarea poverii administrative privind calcularea obligațiilor fiscale ce ține de impozitul pe venit al persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

Este în drept angajatorul să rețină din salariul persoanei fizice, angajate pe parcursul anului, în cazul în care aceasta a achitat până la angajare de sine stătător, prima stabilită în sumă fixă pentru anul 2017 cu o reducere de 50%?

Reamintim că Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Particularitățile calculării și achitării contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În continuare ne referim la plătitorii specificați la pct. 7-10 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Astfel, persoanele fizice (pct. 7) – întreprinzători individuali, notari, executori judecătoreşti, avocaţi, administratorii autorizaţi, persoane fizice

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului și care, concomitent, au statut de pensionar sau persoană cu dizabilitate, nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, precum şi primele de AOAM în formă de contribuţie procentuală şi din alte drepturi și venituri obţinute pentru perioada respectivă. Guvernul a dat aviz pozitiv unei inițiative legislative ce conține modificări la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018.

Guvernul nu a susținut în şedinţa din 5 septembrie o inițiativă legislativă ce prevede extinderea categoriilor de persoane, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală, prin includerea veteranilor de război neâncadrați în câmpul muncii. În avizul său Guvernul menționează că veteranii de război neîncadrați în câmpul muncii se pot regăsi în una dintre categoriile incluse deja în Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, cum ar fi:

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?