În sistemul AOAM, asiguratul este o persoană fizică sau juridică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi și/sau riscul de a se îmbolnăvi al altor categorii de persoane a căror asigurare este de competența lui (art.4 alin.(2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr.1585 din 27.02.1998).

Din 22 martie 2019, persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat vor fi scutite de taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii. În Monitorul Oficial de vineri a fost publicată Legea nr. 26 din 11 martie 2019 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, art. 295 din Codul fiscal a fost completat cu prevederi de înlesniri la plata taxelor locale. Norma (lit.g2) prevede scutirea de la achitarea taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii.

La 1 martie 2019 a intrat în vigoare Acordul în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania. Actul stipulează condiţiile stabilirii pensiei pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaş, precum şi a pensiei şi indemnizaţiei de dizabilitate cauzate de accidente de muncă produse în ambele state. Respectiv, persoanelor care au activat legal şi au achitat contribuţii de asigurări sociale pe teritoriul Germaniei, la atingerea vârstei de pensionare conform legislaţiei acestui stat, le va fi acordată pensia, care urmează a fi transferată pe contul bancar deschis în Republica Moldova.

Pensiile de serviciu nu se vor mai majora anual, prin raportare la creșterile salariale, ci doar în funcție de coeficientul de inflație, informează Ministerul Muncii al României, într-un comunicat difuzat săptămâna trecută. “Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care stabilește că pensiile de serviciu nu se vor mai majora, anual, prin raportare la creșterile salariale, ci doar în funcție de coeficientul de inflație, așa cum se procedează, în prezent, în cazul pensiilor reglementate de Legea 263/2010", se spune în comunicat.

Numărul șomerilor, în trimestrul II al anului curent, conform Biroului Național de Statistică, a fost de 45,7 mii, în scădere față de nivelul trimestrului II 2016, când au fost înregistrate circa 55,0 mii de persoane fără un loc de muncă. De șomaj au fost afectați mai mult bărbații – 56,0% şi persoanele din mediul urban – 63,6%.

Minimul de existenţă în semestrul I al anului curent pentru locuitorii municipiilor Chișinău şi Bălți a fost de 2015,6 lei sau cu 9,7% mai mult decât în orașe mici (1836,7 lei) și cu 11,4% mai mare decât în sate (1809,9 lei), iar minimul de existență per persoană a fost de 1866,3 lei, în creștere cu 2,9% față de perioada similară din 2016.

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că, la 1 martie 2019, va intra în vigoare Acordul în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania, care a fost ratificat recent de Bundestagul german. Acordul stipulează condiţiile stabilirii pensiei pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaş precum şi pensiei şi indemnizaţiei de dizabilitate cauzate de accidente de muncă din ambele state. Potrivit acordului, persoanelor care au activat legal şi au achitat contribuţii de asigurări sociale pe teritoriul Germaniei, la atingerea vârstei de pensionare conform legislaţiei acestui stat, le va fi acordată pensia, care urmează a fi transferată pe contul bancar deschis în Republica Moldova.

Guvernul nu a susținut proiectul de lege privind modificările la Legea privind sistemul public de pensii din 14 octombrie 1998, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și prevede reevaluarea vârstei de pensionare la 62 de ani pentru bărbați și 57 ani pentru femei, precum și ajustarea stagiului de cotizare necesar pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

Persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări, vor putea beneficia de acordarea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal1 la locul prestării serviciilor sau lucrărilor, cu condiția neutilizării lor pe parcursul perioadei respective la un alt loc de muncă. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 44 din 30 ianuarie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Măsura are drept scop simplificarea conformării fiscale a contribuabililor și diminuarea poverii administrative privind calcularea obligațiilor fiscale ce ține de impozitul pe venit al persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

Este în drept angajatorul să rețină din salariul persoanei fizice, angajate pe parcursul anului, în cazul în care aceasta a achitat până la angajare de sine stătător, prima stabilită în sumă fixă pentru anul 2017 cu o reducere de 50%?

Reamintim că Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Particularitățile calculării și achitării contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În continuare ne referim la plătitorii specificați la pct. 7-10 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Astfel, persoanele fizice (pct. 7) – întreprinzători individuali, notari, executori judecătoreşti, avocaţi, administratorii autorizaţi, persoane fizice

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului și care, concomitent, au statut de pensionar sau persoană cu dizabilitate, nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, precum şi primele de AOAM în formă de contribuţie procentuală şi din alte drepturi și venituri obţinute pentru perioada respectivă. Guvernul a dat aviz pozitiv unei inițiative legislative ce conține modificări la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018.

Guvernul nu a susținut în şedinţa din 5 septembrie o inițiativă legislativă ce prevede extinderea categoriilor de persoane, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală, prin includerea veteranilor de război neâncadrați în câmpul muncii. În avizul său Guvernul menționează că veteranii de război neîncadrați în câmpul muncii se pot regăsi în una dintre categoriile incluse deja în Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, cum ar fi:

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 426 din 15 mai 2018 cu privire la unele aspecte ce ţin de evidenţa stagiului de muncă şi la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) se obliga să scaneze informaţia din carnetele de muncă, iar angajatorii au fost obligaţi să prezinte carnetele de muncă ale angajaţilor pentru a fi scanate. Procesul urma să fie definitivat la data de 15 decembrie 2018. În condiţiile în care subiectul respectiv a fost mediatizat prin mai multe surse mass-media, inclusiv Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md”, la expirarea termenilor de scanare au început să parvină un şir de adresări de la persoanele fizice care nu sunt încadrate în câmpul muncii şi până la etapa actuală nu au prezentat carnetele pentru scanare.

Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, vor putea solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la 2 ani, cu condiția că pensia calculată după reexaminare este mai mare decât cea aflată la plată. Această prevedere se va aplica după finalizarea procesului de reexaminare a pensiilor stabilite până la 1 ianuarie 2019. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare un proiect de hotărâre ce conține modificări la Regulamentul cu privire la modalitatea de calculare a pensiilor și de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea acestora.

Dacă persoana a atins vârsta de pensionare în perioada când se afla la lucru peste hotare, trebuie ea oare să revină în ţară pentru a-şi stabili personal pensia sau îi poate încredinţa acest lucru unei rude?