Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) se află permanent în curs de familiarizare a contribuabililor cu prevederile legislației fiscale. În ultimul timp, în spațiul public au apărut unele interpretări eronate privind anularea sumelor plătite în plus, cu termenul de prescripție expirat. La rândul

În ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, ieșită recent din tipar, este publicat articolul „Raportarea conturilor în contextul schimbului automat de informații privind conturile financiare”, semnat de Igor Cebotarenco, în care autorul atrage atenția că Moldova, prin ratificarea în anul 2022 a Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, și-a asumat angajamentul de a efectua acest schimb conform prevederilor Acordului.

Întru simplificarea traversării frontierelor vamale, a apărut necesitatea constituirii unui document vamal unic, utilizat pentru exportul temporar, tranzitul și admiterea temporară a mărfurilor în scopuri specifice, de exemplu pentru expoziții și târguri. În acest sens, Convenția ATA, odată cu intrarea în vigoare în iulie 1963, a oferit opțiuni pentru transportarea de mostre comerciale, de echipamente profesionale și de bunuri pentru prezentare la expoziții.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Noile prevederi ale Codului Vamal oferă exportatorilor autohtoni un proces simplificat, eficient și transparent de declarare a exportului de mărfuri.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Începând cu 1 ianuarie 2024, toate indemnizațiile pentru familiile cu copii se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale automat din oficiu, în baza datelor obținute de la Agenția Servicii Publice, fără ca părinții să depună o cerere online sau să se deplaseze la casa teritorială de asigurări sociale.

Guvernul a prezentat Parlamentului spre aprobare proiectul privind modificarea unor acte normative, care prevede completarea art. 20 al Codului fiscal cu lit. d/9 conform căreia sumele primite de către persoanele fizice sau juridice ca despăgubire pentru bunurile expropriate pentru cauze de utilitate publică se vor considera surse de venit neimpozabile.

Criteriul cel mai mic preț ar putea să nu mai fie utilizat în mod separat în calitate de criteriu unic sau decisiv în cadrul procedurilor de achiziții publice

Cele mai recente noutăți ale politicilor fiscale și vamale au fost discutate în cadrul TAXCON 24 - cea mai mare conferință internațională privind impozitarea din Moldova, organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova.

Combaterea fenomenului de „spălare a banilor” este o activitate prioritară a cadrului de reglementare național, iar cerințele specifice de respectare a legislației în acest domeniu sunt

Declarațiile vamale se vor perfecta doar cu utilizarea procedurii electronice (informaționale), fără suport de hârtie. Doar în cazuri temeinic justificate se vor perfecta cu utilizarea procedurii electronice și pe suport de hârtie. Această prevedere este inclusă în proiectul ordinului Serviciului Vamal de modificare a Ordinului nr. nr.346-O Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, aprobat de autoritatea vamală la 24 decembrie 2009, care urmează a fi abrogat după punerea în aplicare a noilor prevederi. Necesitatea rescrierii documentului este condiționată de armonizarea legislației vamale naționale la legislația Uniunii Europene și anume cu Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri, încheiată la Interlaken la 20 mai 1987.

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi, 3 mai curent, proiectul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

Cadrul juridic al activității de evaluare a bunurilor și drepturilor patrimoniale, al activității de evaluare profesională, precum și al reglementării de stat și obștești a acestei activități este stabilit de Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare.

Modalitățile de intensificare a conlucrării interinstituționale pe domeniile de competență au fost discutate ieri, 11 aprilie, de conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal. Agenda ședinței a inclus mai multe subiecte de interes comun, precum interconexiunea sistemelor informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat și a Serviciului Vamal, optimizarea procesului de schimb de informații și implementarea unui schimb de date operativ.

Serviciul “Achitarea on-line a impozitelor și taxelor de către persoanele fizice-cetățeni” reprezintă o soluție informatică care permite simplificarea şi automatizarea proceselor de calculare şi achitare a impozitelor şi taxelor administrate de SFS prin intermediul Serviciului Guvernamental electronic „MPay”.

Pe parcursul anului 2023, la bugetul public național au fost acumulate venituri administrate de către Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 64 mld. lei, ceea ce constituie o depășire a veniturilor acumulate în anul precedent cu 9 mld. lei sau cu 16,4%.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a înaintat pentru consultări publice proiectul Hotărârii Comitetului executiv al BNM, elaborat în vederea aducerii în concordanță a prevederilor Instrucțiunii privind notificarea angajamentelor externe și a Instrucțiunii cu privire la raportarea unor operațiuni valutare de către băncile licențiate la modificările operate la Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară prin Legea nr.363/2022 pentru modificarea unor acte normative, ce vor intra în vigoare la data de 20.07.2023.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.