În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 12730 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 5061, iar cel mai mic număr de locuri vacante este declarat în Dubăsari – 21. Numărul locurilor vacante este în creștere comparativ cu cel înregistrat la începutul lunii septembrie, când angajatorii erau în căutarea a 12356 de angajați. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2095 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total. Astfel, pentru specialiștii din activitatea financiară, economică sau comercială sunt disponibile 180 locuri de muncă, dintre care 89 pentru contabili.

Începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători va fi stabilită la 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se va majora eșalonat, până la atingerea vârstei de 63 de ani. Ieri, 13 mai curent, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru modificarea art.32 din Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Astfel, pentru judecători va fi stabilită vechimea în muncă generală de cel puţin 20 de ani şi 6 luni și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani, necesare obținerii dreptului la pensie.

Potrivit ultimelor modificări operate la Codul contravențional al RM (CC), prin Legea privind modificarea unor acte legislative, nr. 159 din 12.10.2018, în vigoare din 09.12.2018, a fost modificat inclusiv art. 446 ce prevede cazurile în care nu se încheie proces-verbal cu privire la contravenție. Astfel, până la modificările operate prin Legea 159/2018, în cazul constatării unui act contravenţional, potrivit art. 446 alin. (1), agentul constatator nu încheia proces-verbal cu privire la contravenţie dacă:

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 3 septembrie curent a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea regulamentelor sanitare privind efectuarea activităţilor de coafură, întreţinere şi înfrumuseţare corporală.   Regulamentele sunt destinate persoanelor juridice și antreprenorilor individuali ale căror activități sunt legate de proiectarea, construcția și exploatarea unităților publice care oferă servicii de coafură și servicii cosmetice, precum și autorităților desemnate să efectueze supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat.  

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

Prin Legea nr. 281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal a fost completat cu prevederi care stabilesc o nouă funcție pentru Serviciul Fiscal de Stat (SFS) – constatarea infracțiunilor prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250– 253 şi 3351 din Codul penal.

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

În perioada 18-25 martie curent, Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri şi conturi în valoare de 1,5 mil. lei şi a efectuat investigaţii financiare paralele în baza a 7 delegaţii ale procurorilor, potrivit informației CNA. Astfel, direcţia general de urmărire penală a transmis spre soluţionare 13 cauze penale din cele aproximativ 600 de dosare avute în gestiune. Totodată, au fost elaborate 10 analize operaţionale, altele 50 fiind în proces de studiu.

Conform modificărilor operate la Codul de procedură penală prin Legea nr. 49 din 23.03.2018, începând cu 1 octombrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are statutul de organ de constatare pentru infracțiunile prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal (art. 273 Cod de procedură penală).

Înainte de vizita la Bruxelles a Prim-ministrului Maia Sandu, astăzi, 23 iulie, a fost convocată o ședință de Guvern pentru a aproba inițierea negocierilor și semnarea a trei Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană. Primul Acord de finanțare, în valoare de 8,49 mil. euro, se referă la consolidarea supremației legii și a mecanismelor anticorupție în Republica Moldova. Acesta include o serie de măsuri pentru reforma justiției, dezvoltarea programului de toleranță zero față de corupție în rândul cetățenilor, consolidarea mecanismelor de investigare și urmărire penală, precum și eficientizarea sistemelor naționale de recuperare a bunurilor și de declarare a averii. Acordul urmează a fi implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.

Care este modalitatea de atribuire/confirmare a codului fiscal  persoanei fizice străine, care deține bunuri imobiliare pe teritoriul Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art.162 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se atribuie cod fiscal oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Urmează să rețină cabinetul avocatului (rezident al RM) impozitul pe venit din plățile achitate pentru serviciile prestate de un nerezident?   Pentru a răspunde la această întrebare, urmează să analizăm aspectele legislației în vigoare.

Un deputat în Parlamentul Republicii Moldova s-a adresat Curţii Constituţionale (în continuare — CC) pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003. Autorul sesizării consideră că norma contestată încalcă prevederile articolelor 6, 7, 134 și 140 din Constituție. Art. 458 din Codul de procedură penală prevede cazurile de revizuire a procesului penal încheiat prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Astfel, potrivit alin. (3) pct. 4) din articolul menţionat, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile poate fi cerută în cazul în care „CC a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă”.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti

Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012) se aplică persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit, precum și maselor succesorale lăsate de persoanele fizice, indiferent de faptul dacă desfășurau sau nu activitate de întreprinzător.