Conform art. 3 Cod penal, nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârşirea unei infracțiuni și nici supus unei pedepse penale decât în baza unei hotărâri a instanţei de judecată, care aplică faţă de persoanele vinovate sancţiunile de drept ce reprezintă consecințele încălcării normelor penale (detenţie, amendă etc.). Cu toate acestea, există unele circumstanţe prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală (în continuare — CPP) în care instanța pronunţă o hotărâre nouă, prin care dispune încetarea procesului penal, spre exemplu, în legătură cu expirarea termenului de prescripţie.

Persoana ce reprezintă interesele statului în societatea comercială va purta răspundere pentru prejudiciile cauzate societății comerciale cu capital public sau public-privat, rezultate din deciziile adoptate cu abateri de la legislație şi statutul societății în conformitate cu legislația muncii, civilă, contravențională și penală. Totodată, reprezentantul statului va fi eliberat de răspundere patrimonială sau de altă răspundere pentru adoptarea deciziilor care au cauzat prejudicii societăţii comerciale în cazul în care a votat împotriva adoptării lor și în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat dezacordul, sau a înaintat o opinie separată, sau dacă a votat conform documentelor sau indicațiilor scrise ale autorității abilitate, a căror autenticitate nu a putut fi pusă la îndoială.

Serviciul Vamal a raportat încasări record la bugetul de stat pentru anul 2019, în sumă de peste 22,8 mld. lei, înregistrând o creștere cu 1,48 mld. lei (+ 7%) comparativ cu anul 2018 și cu 2,5 mld. lei (+12,4%) mai mult față de 2017. Datele au fost expuse în cadrul ședințelor anuale de raportare a activității subdiviziunilor Aparatului central al SV. În anul 2019, SV a continuat să înregistreze progrese pe segmentul antifraudă, fiind inițiate 123 de cauze penale. Totodată, a fost înregistrată o creștere a valorii mărfurilor stabilite la momentul inițierii urmării penale, care depășesc 88 mil. lei, cu 14% mai mult față de sumele raportate în 2018.

Cap. II, Titlul I al cărţii a doua din Codul contravenţional (CC) stabilește participanţii la procesul contravenţional: persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional; agentul constatator, procurorul; victima; martorul; specialistul; expertul; interpretul, traducătorul, apărătorul. Din lista enunţată mai sus, fiecare participant este expus într-un articol separat, fiind elucidat tot spectrul de drepturi şi obligaţii care i-au fost delegate în virtutea calităţii procesuale pe care o posedă.

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

Ce s-a modificat în procedura de inițiere a cauzelor penale pentru evaziune fiscală şi alte infracțiuni economice? Care este rolul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) în această procedură?

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

În contextul modificărilor operate prin Legea nr.178 din 26 iulie 2018, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au apărut o serie de întrebări cu privire la corectitudinea aplicării sancțiunilor fiscale executorilor judecătorești în cazul neonorării de către aceștia a obligațiunilor în parte ce ține de aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.253 alin.(41) și art. 2632 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile la art.197 din Codul fiscal, executorii judecătorești, urmare a alăturării realizate în conformitate cu procedura stabilită în Codul de executare şi după expirarea termenului de alăturare stabilit la art.92 din Codul de executare, are obligațiunile de a comunica, în termen de 3 zile, Serviciului Fiscal de Stat

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 12730 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 5061, iar cel mai mic număr de locuri vacante este declarat în Dubăsari – 21. Numărul locurilor vacante este în creștere comparativ cu cel înregistrat la începutul lunii septembrie, când angajatorii erau în căutarea a 12356 de angajați. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2095 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total. Astfel, pentru specialiștii din activitatea financiară, economică sau comercială sunt disponibile 180 locuri de muncă, dintre care 89 pentru contabili.

Începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători va fi stabilită la 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se va majora eșalonat, până la atingerea vârstei de 63 de ani. Ieri, 13 mai curent, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru modificarea art.32 din Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Astfel, pentru judecători va fi stabilită vechimea în muncă generală de cel puţin 20 de ani şi 6 luni și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani, necesare obținerii dreptului la pensie.

Potrivit ultimelor modificări operate la Codul contravențional al RM (CC), prin Legea privind modificarea unor acte legislative, nr. 159 din 12.10.2018, în vigoare din 09.12.2018, a fost modificat inclusiv art. 446 ce prevede cazurile în care nu se încheie proces-verbal cu privire la contravenție. Astfel, până la modificările operate prin Legea 159/2018, în cazul constatării unui act contravenţional, potrivit art. 446 alin. (1), agentul constatator nu încheia proces-verbal cu privire la contravenţie dacă:

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 3 septembrie curent a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea regulamentelor sanitare privind efectuarea activităţilor de coafură, întreţinere şi înfrumuseţare corporală.   Regulamentele sunt destinate persoanelor juridice și antreprenorilor individuali ale căror activități sunt legate de proiectarea, construcția și exploatarea unităților publice care oferă servicii de coafură și servicii cosmetice, precum și autorităților desemnate să efectueze supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat.  

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

Prin Legea nr. 281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal a fost completat cu prevederi care stabilesc o nouă funcție pentru Serviciul Fiscal de Stat (SFS) – constatarea infracțiunilor prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250– 253 şi 3351 din Codul penal.

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

În perioada 18-25 martie curent, Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri şi conturi în valoare de 1,5 mil. lei şi a efectuat investigaţii financiare paralele în baza a 7 delegaţii ale procurorilor, potrivit informației CNA. Astfel, direcţia general de urmărire penală a transmis spre soluţionare 13 cauze penale din cele aproximativ 600 de dosare avute în gestiune. Totodată, au fost elaborate 10 analize operaţionale, altele 50 fiind în proces de studiu.

Conform modificărilor operate la Codul de procedură penală prin Legea nr. 49 din 23.03.2018, începând cu 1 octombrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are statutul de organ de constatare pentru infracțiunile prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal (art. 273 Cod de procedură penală).