În Regulamentul cu privire la atribuirea categoriilor de vulnerabilitate energetică și modul de stabilire și plată a compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2022, au fost operate modificări, acestea fiind votate în ședința Executivului din 23 noiembrie. Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spataru, modificările se efectuează ca urmare a unui proces amplu de consultare cu furnizorii și alți actori implicați.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Studiu de caz: Persoana fizică rezidentă (cetățean al Republicii Moldova), nu desfăşoară activitate de întreprinzător sau activităţi independente și nu are surse de venit în RM, dar obţine venituri din investiţii şi financiar din surse aflate în afara RM. Are aceasta dreptul la scutirea persoanală prevăzută în art. 33 din Codul fiscal?

Reprezintă sau nu sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice – beneficiare de ajutorul de șomaj pentru titularii patentei de întreprinzător în mărime de 2775 lei oferit în condițiile pandemiei COVID-19?   În baza pct. 1-5 din Dispoziţia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale nr. 25/2020, s-a stabilit în perioada stării de urgenţă, acordarea ajutorului de șomaj unic în cuantum de 2775 lei:

În cazul în care mărfurile exportate pierd calitățile de comercializare, ce documentele eliberate de autoritățile competente urmează a fi anexate la reclamațiile privind cantitatea și calitatea mărfurilor înaintate de partenerii economici externi?   Legea nr. 1466-XIII/1998   reglementează modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităților administrației publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare –Lege). Art. 2 din Lege definește noțiunea de repatriere a mijloacelor băneşti și data efectuării acesteia1.

Furnizorii de energie electrică vor avea obligația de a prezenta consumatorilor finali informații cu privire la structura și ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată, prin intermediul unui raport prevăzut în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, începând cu perioada 1-30 septembrie 2026.

Câștigul salarial mediu lunar brut în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, în trimestrul III curent a constituit 15487,8 lei, fiind în creștere cu 9,7%

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2024 a constituit 14 096,7 lei, fiind în creștere față de anul precedent, în valoare nominală cu 14,1%, iar în termeni reali – cu 9%. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate în instituțiile bugetare, în trimestrul IV anul trecut, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15 024,5 lei, fiind în creștere cu 12,1%.

Biroul Național de Statistică a încheiat analiza câștigului salarial mediu lunar nominal brut per salariat în anul 2019. Conform datelor publicate,  acesta a constituit 7233,7 lei, în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2018, iar câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 6010,1 lei,  fiind cu 16,9 % mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme. Costul mediu lunar al forței de muncă pe parcursul anului 2019 a constituit 8852,8 lei pentru un salariat, cu 12,9% mai mult decât în anul 2018. Totodată, numărul salariaților la 31 decembrie 2019 a constituit 742,1 mii persoane, cu 0,4 % mai mult față de 31 decembrie 2018.

Cum urmează a fi impozitate și declarate câștigurile persoanei juridice, obținute în cadrul campaniei promoționale desfășurate de către o altă întreprindere?

Potrivit legislației fiscale, orice dare de seamă fiscală trebuie să conțină, de regulă, un șir de informații obligatorii, care sunt enumerate la art. 187 alin. (3) din Codul fiscal (CF). Deși nu se regăsește expres în cuprinsul normei prenotate, unul din cele mai frecvent întâlnite

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Ce cod se indică în IPC18 la achitarea aleșilor locali a plăților pentru participare la ședințele consiliilor? În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal (CF), contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Trei Regulamente ce țin de determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice și juridice ce practică activitate de întreprinzător, dar și ale persoanelor fizice ce nu sunt antrenate în asemenea activitate vor fi modificate. Necesitatea de intervenție în actele respective este impusă de Legea nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative.   Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor Hotărâri ale Guvernului, prin care sunt propuse ajustări, în contextul în care o parte din prevederile Legii nr.60 deja sunt puse în aplicare și vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2021, la Regulamentele aprobate anterior.

În conformitate cu art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (SIMM) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii. Reieşind din cele menţionate, înstrăinarea bunurilor reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit conform regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.