O persoană fizică rezidentă a RM a înstrăinat acțiuni peste hotarele RM, obținînd în acest fel, venit investițional. Din plățile, efectuate de către nerezident, pentru acțiunile procurate, a fost reținut impozitul pe venit în conformitate cu legislația statului din care s-a efectuat plata venitului. Se vor lua în considerare impozitele reținute în străinătate, la determinarea obligației privind impozitul pe venit pe teritoriul RM, la prezentarea declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit CET18?

Pe parcursul anului 2021 persoana fizică a obținut venituri de la jocuri de noroc pe platforma electronică legal înregistrată în RM a Loteriei Naționale. Este oare obligată această persoană  să declare veniturile în cauză și să achite impozit pe venit aferent anului 2021?   Potrivit art.12 pct.14) Codul fiscal, câştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atât în formă monetară, cât şi nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc. 

La data 17 noiembrie 2023 a fost publicat în Monitorul Oficial și, respectiv, a intrat în vigoare Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 102 din 6 noiembrie 2023 privind aprobarea Regulamentului cu privire la schimbul automat de informații privind conturile financiare.

În conformitate cu prevederile art. 90¹ alin. (3¹) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de: - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;

Potrivit prevederilor art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizații de membru destinate activității patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.  

Persoana fizică cetățean al României activează în Republica Moldova în cadrul reprezentanței companiei române. Aflându-se pe teritoriul RM peste 200 de zile în anul 2019, persoana se califică drept rezident fiscal în RM. Venitul salarial persoanei îi este achitat din România. La momentul achitării sunt reținute obligațiile aferente contribuțiilor sociale (în România). Având calitatea de rezident fiscal în RM, la momentul completării declarației CET18 pentru anul 2019 persoana are dreptul la deducerea sumei contribuțiilor achitate în România? În declarație urmează a fi indicat venitul net transferat la card sau venitul brut?

Activitatea de bază a întreprinderii este producerea și comercializarea mărfii. În scopul desfășurării activității, potrivit prevederilor legislației în vigoare, aceasta urmează să transmită probe/mostre de marfă, instituțiilor corespunzătoare calificate pentru atestare a calității mărfii și eliberarea certificatelor de conformitate. Pot servi procesele-verbale de prelevare a mostrelor eliberate de instituțiile autorizate drept document confirmativ pentru deducerea cheltuielilor în scopuri fiscale?

În Regulamentul cu privire la atribuirea categoriilor de vulnerabilitate energetică și modul de stabilire și plată a compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2022, au fost operate modificări, acestea fiind votate în ședința Executivului din 23 noiembrie. Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spataru, modificările se efectuează ca urmare a unui proces amplu de consultare cu furnizorii și alți actori implicați.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Studiu de caz: Persoana fizică rezidentă (cetățean al Republicii Moldova), nu desfăşoară activitate de întreprinzător sau activităţi independente și nu are surse de venit în RM, dar obţine venituri din investiţii şi financiar din surse aflate în afara RM. Are aceasta dreptul la scutirea persoanală prevăzută în art. 33 din Codul fiscal?

Reprezintă sau nu sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice – beneficiare de ajutorul de șomaj pentru titularii patentei de întreprinzător în mărime de 2775 lei oferit în condițiile pandemiei COVID-19?   În baza pct. 1-5 din Dispoziţia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale nr. 25/2020, s-a stabilit în perioada stării de urgenţă, acordarea ajutorului de șomaj unic în cuantum de 2775 lei:

În cazul în care mărfurile exportate pierd calitățile de comercializare, ce documentele eliberate de autoritățile competente urmează a fi anexate la reclamațiile privind cantitatea și calitatea mărfurilor înaintate de partenerii economici externi?   Legea nr. 1466-XIII/1998   reglementează modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităților administrației publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare –Lege). Art. 2 din Lege definește noțiunea de repatriere a mijloacelor băneşti și data efectuării acesteia1.

Furnizorii de energie electrică vor avea obligația de a prezenta consumatorilor finali informații cu privire la structura și ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată, prin intermediul unui raport prevăzut în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, începând cu perioada 1-30 septembrie 2026.

Câștigul salarial mediu lunar brut în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, în trimestrul III curent a constituit 15487,8 lei, fiind în creștere cu 9,7%

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2024 a constituit 14 096,7 lei, fiind în creștere față de anul precedent, în valoare nominală cu 14,1%, iar în termeni reali – cu 9%. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate în instituțiile bugetare, în trimestrul IV anul trecut, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15 024,5 lei, fiind în creștere cu 12,1%.

În contextul vizitei la Chișinău a președintelui Republicii Franceze Emmanuel Macron, a avut loc semnarea Convenției între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii și fraudei fiscale cu privire la impozitele pe venit.