La data de 30 aprilie 2022 survine termenul de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Reieșind din faptul că, data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022.

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt înregistrate 9210 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu cele 8433 înregistrate acum o lună. Tradițional, mai multe locuri vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău (4278) și în mun. Bălți (928), iar cele mai puține – în Drochia și Dubăsari (10 și, respectiv, 9 locuri vacante).   Doar 17% din numărul total de posturi libere (1577) sunt destinate pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate. Astfel, pentru specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială sunt disponibile 106 locuri vacante, dintre care: 41 – pentru contabili, 24 – pentru agenți servicii client, 9 – pentru contabili-șef.

Întreprinderea a încheiat un pre-contract de vânzare-cumpărare a unui imobil cu acordarea unui avans. Ulterior, din anumite circumstanțe, situația financiară a întreprinderii nu a permis finalizarea procesului de procurare a imobilului. Se vor

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

Lipsa unei planificări adecvate a fluxurilor de numerar pe termen lung, întârzierile la plăți sau pierderea unui client crucial, împrumuturile excesive pentru a accelera creșterea afacerii, dar și aplicarea unei strategii de afaceri riscantă și nesigură, concurența și pierderea angajaților care contribuie la succesul afacerii se regăsesc printre motivele intrării întreprinderilor în stare de insolvență, constată autorii proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Programului „A doua șansă”.   Potrivit documentului, Programul ce va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) va constitui o schemă de ajutor de minimis și cad sub incidența Legii cu privire la ajutorul de stat și a Regulamentului privind ajutorul de minimis.

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de: — 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin. (1) pct.2);

Agenția Servicii Publice a publicat în Monitorul Oficial din 11 februarie curent avizul prin care aduce la cunoștință lista persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali inactivi în privința cărora a fost inițiată procedura de radiere din oficiu, care include 420 de subiecți.   În același timp, în MO este publicat și avizul privind radierea din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice a căror activitate a fost suspendată, în acest caz fiind vizate 5 entități.  

Datorită utilizării pe scară largă a internetului și a tehnologiilor avansate, un număr din ce în ce mai mare de achiziții se efectuează în format online. Aceasta se întâmplă datorită faptului că este mai convenabil pentru cumpărători să aleagă bunurile de care au nevoie, în fața calculatorului sau telefonului mobil, fără să petreacă timpul vizitând magazinele staționare. Între timp, există o serie de particularități privind vânzarea la distanță a mărfurilor, de care antreprenorii trebuie să țină cont.

Anul „pandemic” 2020 a venit și cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – în momentul de față unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin. (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea rezidenților parcului este supusă anual, în mod obligatoriu, verifică- rii îndeplinirii indicatorilor necesari pentru dobândirea și menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.10) din Codul fiscal, se scutesc de TVA fără drept de deducere serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, [...] articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021) [...].   În cele ce urmează se propune determinarea regimului fiscal în raport cu: (1) efectuarea livrărilor de articole şi aparate ortopedice şi de protezare; (2) prestarea serviciilor de producere a articolelor şi aparatelor de protezare dentară; (3) prestarea serviciilor stomatologice.

Începând cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil va fi obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică. Mai multe detalii despre crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația facturii fiscale în format electronic prin intermediul sistemului informațional automatizat e-Factura au fost prezentate de către reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în cadrul unei ședințe de lucru organizate de Ministerul Finanțelor cu șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale, cu scopul de a le oferi suportul consultativ și tehnic cu privire la utilizarea sistemului.

În primele șapte luni ale anului 2021 subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au oferit servicii la 53 684 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 19 822 șomeri noi sau 37% șomeri din totalul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.   Potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din numărul total de şomeri înregistraţi 63,9% provin din mediul rural și 36,1% din mediul urban. Totodată, conform vârstei și categoriilor șomerilor, 34,8% sunt tineri cu vârsta între 16-35 ani, 18,3% reprezintă persoanele cu vârsta între 55-63 ani, 4,8% - persoane de etnie romă, 2,6% - persoane reîntoarse de peste hotare și 1,8% sunt persoane cu dizabilități.

Persoanele cu dizabilități vor putea beneficia de compensații mai mari pentru serviciile de transport. Executivul a aprobat în ședința din 8 iunie curent proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport, aprobat prin HG nr. 1413/2016.   Astfel, se propune ca persoanele cu dizabilități accentuate să beneficieze de o compensație de 240 lei trimestrial, mărimea acesteia devenind uniformă pe întreg teritoriu al țării. Conform normelor în vigoare (pct.9-11 din Regulament), pentru această categorie de beneficiari mărimea compensației trimestriale în mun. Chișinău constituie 180 lei, în mun. Bălţi – 157,5 lei,  iar compensația oferită în celelalte localități constituie 124,5 lei.

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Segmentul activității de comerț/prestări servicii on-line este un segment evaluat de către Serviciul Fiscal de Stat cu nivel sporit de risc de neconformare fiscală. Lipsa unui loc fix de desfășurare a activității, prezența numerarului, implicarea în circuitul economic a mai multor subiecți (pagini web) care au un singur beneficiar, sunt principalele motive pentru care segmentul respectiv este mai vulnerabil din punct de vedere al neconformării fiscale, inclusiv prezența fenomenului activității ilicite.

Prevederile art. 87 alin. (11) din Codul fiscal (CF) au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Pe parcursul acestei perioade, din partea contribuabililor au parvenit mai multe întrebări aferent aplicabilității acestei norme, pe care le vom analiza în cele ce urmează.

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat beneficiarilor de prestații sociale că au fost efectuate transferurile pentru toate prestaţiile sociale în mărime de circa 382,7 mil. lei, inclusiv banii destinaţi achitării indemnizaţiilor pentru familiile cu copii. Astfel, pentru plata indemnizaţiei de maternitate au fost transferate 52,8 mil. lei pentru 1972 beneficiari, iar pentru cea paternală — 1,8 mil. lei (368 beneficiari). Indemnizaţia unică la naşterea copilului va fi achitată în sumă de 24,6 mil. lei (3072 persoane), iar indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani va fi plătită la 47248 persoane în sumă de 89,2 mil. lei.