Resursele financiare ale Fondului de acoperire a depozitelor bancare și ale Fondului de rezoluție vor fi ținute separat unele față de celelalte și separat față de resursele FGDSB, acesta asigurând și evidența contabilă a acestor resurse financiare.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

În practică apar întrebări referitor la evaluarea și recunoașterea diferențelor de sumă în cazul achiziției activelor imobilizate. În prezentul articol va fi analizat un exemplu de achiziție a bunului imobil și de recunoaștere a diferențelor de sumă aferente, preluat din practică.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

Anual, la 14 iunie marcăm Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Salariaţii donatori de sânge şi componente sanguine beneficiază de garanţiile acordate în temeiul legislaţiei naţionale. În tabelul de mai jos

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.          Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.        

Rezervele de stat reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale.   În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md” este publicat articolul „Contabilitatea rezervelor materiale de stat”, în care Lidia Tonu analizează aspectele practice ce țin de contabilizarea procesului gestionării bunurilor –

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Toate autoritățile/instituțiile bugetare subordonate Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal al capitalei (CMС) vor fi obligate să aplice Politica de contabilitate unică (Politica). Direcția generală finanțe a CMС a elaborat proiectul Politicii în scopul implementării recomandărilor Curții de conturi, care au fost expuse în Raportul auditului asupra raportului financiar al municipiului pe anul 2017. Documentul urmează a fi aprobat în cadrul ședinței CMC.     Politica a fost elaborată conform prevederilor Legii contabilității nr.113/2007  și în baza OMF nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile

Întreprinderea X, aflată în procedură de insolvabilitate, a livrat numele comercial către întreprinderea Y și a emis factura fiscală. Numele comercial al întreprinderii X nu este înregistrat drept proprietatea intelectuală. Este livrarea descrisă împozabilă cu TVA? Care este procedura de calculare și achitare a obligației fiscale?

Autoritățile intenționează să stabilească un catalog separat al mijloacelor fixe, ce urmează a fi utilizat doar de autorităţile/instituţiile bugetare (publice) în scopuri de raportare financiară. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului, iar una dintre modificări vizează ajustarea Catalogului mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.941/2020.   Scopul intervenției este eliminarea din textul Hotărârii prenotate a prevederilor ce țin de modul de recunoaștere a mijloacelor fixe de către autoritățile/instituțiile bugetare (publice), de stabilire a duratei de funcționare utilă a mijloacelor fixe de către entitățile bugetare,

Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului ce stabilește condițiile de efectuare de către investitori a activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.   Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau activităților al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, va fi obligat să obțină de la Consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională o aprobare prealabilă. 

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

Uniformizarea normelor legale din domeniul proprietății intelectuale cu referire la asigurarea respectării drepturilor și suplinirea listei de drepturi patrimoniale exclusive ale interpreților și altor subiecți ale drepturilor conexe, oferirea interpreților a posibilității de a obține o plată anuală suplimentară; stabilirea unor reguli unice pentru gestiunea colectivă a drepturilor de autor și celor conexe; limitarea comisionului de gestiune până la 30% etc. vor fi asigurate prin implementarea noii legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, proiectul căreia este elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) și a fost susținut de Guvern.