Întreprinzătorul individual „P.T.” la completarea declarației UNIF14 pentru perioada fiscală 2016 nu a luat în calcul scutirile la impozitul pe venit (personală, pentru soție şi copiii persoane întreținute). Era în drept contribuabilul să beneficieze de aceste scutiri? Dacă da, mai poate beneficia de ele? În conformitate cu prevederile aferente anului 2016 ale art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 10 128 lei pe an, sau 15 060 lei pe an la întrunirea condițiilor stabilite la alin. (2) al articolului.

Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea prevăzută la art. 33, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Atenţionăm persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător că până la expirarea termenului limită de prezentare a Declarației privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice (formularul CET15) au mai rămas 8 zile. Care sunt documentele necesare de a fi prezentate de către persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova în cazul solicitării restituirii impozitului pe venit în cazul în care aceasta a utilizat scutirea soției (soțului)?

Salariatul unei entități, la momentul angajării sale (28.05.2016) a solicitat scutirea personală la care are dreptul. Pe parcursul anului 2017, în luna august, acesta a prezentat angajatorului o nouă cerere pentru a putea beneficia și de scutirea personală a soției și scutirea pentru copilul nou-născut. Care este procedura de solicitare și beneficiere a scutirilor în cuantum total la care are dreptul contribuabilul? Cum urmează a fi solicitată restituirea supraplății impozitului pe venit achitat la buget? Ce documente urmează a fi prezentate?

1. (29.6.20) Urmează a fi prezentată Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15)/(Forma CET18) pentru etapa I/a II-a a perioadei fiscale 2018 în cazul în care la finele uneia dintre etape soția (soțul) decid să transmită scutirea personală soțului (soției)?

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al Codului fiscal.

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al Codului fiscal.

În cazul în care angajata iese în concediu de maternitate și, ulterior, de îngrijire a copilului cu al treilea copil consecutiv (deci, în total au trecut deja 6 ani, perioadă în care angajata este în concediu) și acum iarăși a ieșit în concediu de maternitate (cu 2 zile înainte de expirarea concediului de îngrijire a copilului până la 3 ani), este posibil să fie concediată? Din câte cunosc, angajatorul nu are dreptul sa o concedieze, dar mi s-a zis că, după 6 ani, apare acest drept. Răspunsul la această întrebare este reglementat de alin. (2) din art. 86 și art. 251 din Codul muncii (CM). Astfel, este stabilit că nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediile de odihnă

La 15 aprilie curent va fi abrogată Hotărârea Guvernului nr. 474/1998 cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar. Prevederile acesteia reglementează aspectele legate de domeniul MCC, însă dezvoltarea accelerată a domeniului IT a condiționat necesitatea modificărilor în legislația fiscală.

Structurile teritoriale de asistență socială, la solicitarea beneficiarilor de compensații, vor putea achita compensația pentru serviciile de transport la conturile de carduri bancare ale prestatorilor de servicii de plată. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1413/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport.

Angajatul întreprinderii beneficiază de scutire pentru cei doi copii, de 4 și respectiv 5 ani, a câte 2 340 de lei. În urma unui accident unul dintre copii a suferit traume, obținând în cele din urmă grad de invaliditate. Tot în grija angajatului se află și fratele care este invalid din copilărie, întrucât unul din părinți este deja de vârstă de pensionare. Are dreptul acesta la scutire de impozite? În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 2 340 de lei anual pentru fiecare per¬soană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie pen¬tru care scutirea constituie 10 620 de lei anual.

Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicați ambii soți ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândește în devălmășie cu celălalt soț. Cererea se depune de către soțul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deținute în devălmășie, sau de fiecare dintre soți, în cazul în care bunurile sunt deținute pe cote-părți. Dacă în actul justificativ este indicat ca titular doar unul dintre soți, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie se va face la cererea scrisă a soțului indicat în act, iar bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Conform art. 43 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a perioadei fiscale în parte, pentru etapa I – conform situaţiei de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situaţiei de la 31 decembrie 2018.

În țara noastră ar putea fi instituită o nouă prestație socială – capitalul familial, de care vor beneficia copiii persoanelor asigurate și neasigurate care domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul de lege privind capitalul familial este înregistrat în Parlament. Astfel, familia va putea utiliza mijloacele financiare ale capitalului familial odată cu împlinirea vârstei de 3 ani a copilului, iar până atunci acestea vor fi depozitate pe un cont special administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Pentru utilizarea prestației se va depune o cerere la autoritatea responsabilă în a cărei rază teritorială își are domiciliul beneficiarul, în termen de un an de la nașterea copilului.

Va fi în drept agentul economic să atribuie la deduceri plata pentru locațiunea automobilului luat de la o persoană fizică cu care este în grad de rudenie? Deductibilitatea cheltuielilor se apreciază prin prisma prevederilor art. 24 alin. (1) din CF, conform cărora se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Modificările operate în Codul fiscal (art.234 alin.(2)), care au intrat în vigoare pe data de 12 decembrie 2018, prevăd că persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă respectă strict condiţiile prevăzute1. Astfel, legea acordă contribuabilului facilitatea de a achita jumătate din amenda aplicată în cazul respectării condițiilor sus-menționate, adică inexistența restanțelor sau stingerea acestora în termenul prevăzut și/sau, după caz, prezentarea documentelor care confirmă acest fapt. De la regula respectivă, prin Legea nr.302 din 30 noiembrie 2018 a fost reglementată o excepție.

În prima jumătate a anului curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau 700887 beneficiari de pensii, iar mărimea medie a prestației a constituit 1895,07 lei, informează CNAS. Cei mai mulți beneficiari primesc pensie pentru limită de vârstă – 527710 persoane, mărimea medie a prestației fiind de 1834,21 lei. Totodată, 123448 persoane beneficiază de pensie de dizabilitate cu mărimea medie de 1431,30 lei, iar beneficiari de pensii de urmaș sunt 11191, mărimea prestației constituind 977,42 lei.

Guvernul nu a susținut o inițiativă legislativă ce prevede modificarea și completarea Legii privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți. Această propunere impune angajarea obligatorie a specialistului pentru protecția drepturilor copilului în primăriile orașelor, ceea ce este o delegare de competențe suplimentare din partea statului, iar conform Legii privind finanțele publice locale, orice delegare de competențe suplimentare trebuie să fie însoțită și de alocarea de resurse financiare necesare pentru a acoperi costul exercițiului competenței delegate.

Piramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârsta de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, constată Biroul Național de Statistică în raportul Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019. Acesta cuprinde numărul populației cu reședință obișnuită și include persoanele care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare). Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă).