Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie contractul de donație sau cererea în formă scrisă din partea beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor. În articolul intitulat „Donarea activelor proprii și serviciilor contractate de la terți în scopuri filantropice și de sponsorizare”, elaborat de Marina Brihuneț,

Compania A apelează la o companie B de colectare a datoriilor pentru a-și recupera creanțele. După întreprinderea tuturor acțiunilor necesare, intervine necesitatea depunerii acțiunii în instanța de judecată, pentru recuperarea creanțelor. Compania B

Pct.5 al Standardului Național de Contabilitate „Contracte de leasing”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013 stabilește că contractul de leasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul standardului noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).   Astfel, pentru contabilizarea operațiunilor de arendă se aplică regulile SNC menționat, pct.10 al căruia prevede că, contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.  

Deși calcularea și încasarea plăților de la părinți pentru alimentația copilului, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite

Entitatea comercializează cartele telefonice la prețul cu care le-a procurat. Clientul achită prețul cartelei și o plată contractuală pentru serviciul prestat. Se iau în calcul aceste încasări la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al TVA?

O organizatie necomercială din Romania intenționează să doneze unei instituții medicale din RM un echipament medical (achitarea se va efectua în valută, dar procurarea acestui echipament și ulterioara eliberare a

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Unitățile administrativ-teritoriale, întreprinderile de stat/municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor prezenta, trimestrial, Ministerului Finanțelor raportul privind garanțiile acordate de către acestea pentru împrumuturi pe termen de un an și mai mare...

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Specialiștii de profil contabil din cadrul întreprinderilor care dispun de centrale fotovoltaice (în continuare – CFV) conectate la rețeaua energiei electrice (în continuare – e/e), se confruntă cu un șir de întrebări specifice privind modul de contabilizare

Poate entitatea „Rezident” SRL să admită spre deducere creanța nerambursată de către nerezidentul SC „Nerezident” LTD în condițiile în care agentul economic este declarat insolvabil (conform informației publicate pe site-ul oficial al unei instituții de drept din țara sa de rezidență)? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, noţiunea de datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în cazurile stabilite de articolul menționat.

La solicitarea părţilor, concomitent cu autentificarea sa, actul notarial, care constată o creanţă certă şi lichidă, poate fi învestit cu formulă executorie. Menţiunea respectivă se înscrie în girul de autentificare. Totodată, Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15.11.2018 reglementează procedura de învestire cu formulă executorie de către notar și a actelor neautentificate notarial. Astfel pentru învestirea cu formulă executorie a actului neautentificat notarial, creditorul depune o cerere în care indică:

La data 17 noiembrie 2023 a fost publicat în Monitorul Oficial și, respectiv, a intrat în vigoare Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 102 din 6 noiembrie 2023 privind aprobarea Regulamentului cu privire la schimbul automat de informații privind conturile financiare.

Este în drept organul fiscal să rețină din suma impozitului achitat în plus constatat spre restituire amenzile aplicate de alte autorități publice? Conform art. 176 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului, este efectuată în modul şi în termenele stabilite la art.175 și doar dacă acesta nu are restanţe.

Donațiile filantropice efectuate de SRL (aparat auditiv, cărucior pentru persoanele cu dezabilități) se iau în calcul la aprecierea plafonului de 1,2 mil.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Cum se va reflecta în evidența contabilă reparația curentă pentru mijlocul fix care funcționează și valoarea contabilă este zero? Se vor capitaliza oare cheltuielile de reparație a mijlocului fix, efectuate cu scopul de a prelungi durata de funcționare și majorării beneficiilor economice?

La data de 6 martie 2025 Republica Moldova a fost inclusă în Zona Unică de Plăți în Euro (în continuare – SEPA). Ce este SEPA, cum are loc un transfer SEPA, când acestea vor deveni â