Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

Primirea cadourilor de către funcționarii publici este reglementată prin prevederile art. 16 din Legea nr. 82/2017 integrităţii (Legea nr. 82/2017) şi art. 11 din Legea nr. 25/2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public (Legea nr. 25/2008). Modalitatea de aplicare a acestor prevederi este prevăzută în Regulamentul cu privire la regimul juridic al cadourilor (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 116/2020 (HG nr. 116/2020).

Conform art.93 pct.3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile

În prezentul articol vor fi examinate particularitățile procesului de determinare a costurilor unitare ale produselor cuplate și secundare. În acest scop, mai întâi de toate, este necesar de clarificat esența produselor cuplate și de indicat în ce condiții apar acestea.

Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie contractul de donație sau cererea în formă scrisă din partea beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor. În articolul intitulat „Donarea activelor proprii și serviciilor contractate de la terți în scopuri filantropice și de sponsorizare”, elaborat de Marina Brihuneț,

Compania A apelează la o companie B de colectare a datoriilor pentru a-și recupera creanțele. După întreprinderea tuturor acțiunilor necesare, intervine necesitatea depunerii acțiunii în instanța de judecată, pentru recuperarea creanțelor. Compania B

Pct.5 al Standardului Național de Contabilitate „Contracte de leasing”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013 stabilește că contractul de leasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul standardului noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).   Astfel, pentru contabilizarea operațiunilor de arendă se aplică regulile SNC menționat, pct.10 al căruia prevede că, contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.  

Deși calcularea și încasarea plăților de la părinți pentru alimentația copilului, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite

Entitatea comercializează cartele telefonice la prețul cu care le-a procurat. Clientul achită prețul cartelei și o plată contractuală pentru serviciul prestat. Se iau în calcul aceste încasări la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al TVA?

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

O organizatie necomercială din Romania intenționează să doneze unei instituții medicale din RM un echipament medical (achitarea se va efectua în valută, dar procurarea acestui echipament și ulterioara eliberare a

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

Unitățile administrativ-teritoriale, întreprinderile de stat/municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor prezenta, trimestrial, Ministerului Finanțelor raportul privind garanțiile acordate de către acestea pentru împrumuturi pe termen de un an și mai mare...

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Specialiștii de profil contabil din cadrul întreprinderilor care dispun de centrale fotovoltaice (în continuare – CFV) conectate la rețeaua energiei electrice (în continuare – e/e), se confruntă cu un șir de întrebări specifice privind modul de contabilizare

Poate entitatea „Rezident” SRL să admită spre deducere creanța nerambursată de către nerezidentul SC „Nerezident” LTD în condițiile în care agentul economic este declarat insolvabil (conform informației publicate pe site-ul oficial al unei instituții de drept din țara sa de rezidență)? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, noţiunea de datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în cazurile stabilite de articolul menționat.

La solicitarea părţilor, concomitent cu autentificarea sa, actul notarial, care constată o creanţă certă şi lichidă, poate fi învestit cu formulă executorie. Menţiunea respectivă se înscrie în girul de autentificare. Totodată, Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15.11.2018 reglementează procedura de învestire cu formulă executorie de către notar și a actelor neautentificate notarial. Astfel pentru învestirea cu formulă executorie a actului neautentificat notarial, creditorul depune o cerere în care indică:

Pentru a stabili necesitatea creării provizioanelor, entitatea trebuie să ia în calcul prevederile actelor normative de reglementare a contabilității și raportării financiare, care tangențial sau direct se referă la acest subiect.

La data 17 noiembrie 2023 a fost publicat în Monitorul Oficial și, respectiv, a intrat în vigoare Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 102 din 6 noiembrie 2023 privind aprobarea Regulamentului cu privire la schimbul automat de informații privind conturile financiare.