Astfel consideră experţii centrului Expert-Grup. Expertul Adrian Lupuşor a menţionat la conferinţa „Macro-2017: Moldova în 2030” că „pentru dezvoltarea proceselor progresive în domeniul social şi economic, autorităţile trebuie să urmeze cu exactitate politica declarată a reformelor”. Dialogul public-privat ar trebui să crească în permanenţă, pentru ca şi instituțiile de stat și sectorul privat să poată identifica în mod clar perspectivele reciproc avantajoase și să dezvolte în comun economia. Pentru a spori încrederea cetățenilor republicii, autorităţile trebuie să desfăşoare cât mai eficient posibil trei reforme – a educației, justiției și sănătăţii, a evidenţiat expertul.

Deseori mai scumpe sunt ideile, oportunitățile, parteneriatele, schimbul de experiență și stilul de comunicare cu autoritățile. De obicei, investitorii sunt gata să vină cu aportul acolo unde există potențial, iar procedurile birocratice pot fi depășite cu costuri (de timp, dar și financiare) mici. Guvernul tarii noastre a depus un efort pentru a crea condiții cât mai favorabile investitorilor străini. Inițiativa amendamentelor, completărilor și modificărilor ale Legii cu privire la migrația de muncă a venit din partea investitorilor străini, care la întrunirile Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM au menționat că procedura de obținere a permisului de muncă și de ședere, era foarte anevoioasă.

Timp de aproape două luni de când a fost lansat oficial Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție, au fost depuse două cereri. Dosarele sunt examinate în prezent de Agenția de Servicii Publice. Totodată, a fost acreditat 1 agent — Henley & Partners SRL, 1 agent potențial în procesul final de due diligence (Republica Moldova), 2 agenți potențiali în procesul de depunere a dosarului (Emiratele Arabe Unite, Malta), 5 agenți potențiali în faza primară de verificare (Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Republica Moldova). Totodată, alte cinci companii sunt în procesul de examinare a mecanismului de acreditare a agenților (Grecia, China, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite).

Proiectul „WINET — Comerț si Inovație in industria vinului/Trade and Innovation in Wine Industry”, depus pe 2 februarie 2018 de MIEPO în calitate de lider de proiect, împreună cu Camera de Comerț și Industrie Stara Zagora (Bulgaria) și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea (România), a fost acceptat spre finanțare din fondul Programului Bazinului Mării Negre 2014-2020 cu suma totală de 642,7 mii euro (circa 13, 31 mil. lei). În cadrul acestui apel de proiecte au fost depuse cereri din partea a 12 state, iar MIEPO a reușit să obțină pentru Republica Moldova statutul de lider de proiect.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Conform modificărilor operate la art. 251 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în procesul examinării cazurilor de încălcare fiscală în care se constatată indici de infracțiune, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) adoptă decizia asupra cazului de încălcare fiscală, în care se va indica exact prejudiciul cauzat prin încălcările admise, măsurile de înlăturare a acestor încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin încălcare.

În activitatea entității operațiunile aferente refacturării cheltuielilor compensate apar, în mare parte, în baza contractelor de locațiune. Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 06.06.2002, prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie. Odată cu oferirea în locațiune a unui imobil/încăperi urmează a fi suportate și

Genurile de asistenţă juridică calificată pe care urmează să le acorde avocaţii persoanelor fizice şi juridice sunt enumerate în art. 8 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002 (în continuare – Legea nr.1260). Alin. (2) al acestui articol stabileşte că acordarea asistenţei juridice prevăzute la alin.(1) lit. c) şi e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel. Totodată, reglementările Legii nr.1260 conţin şi noţiunea de avocat stagiar, care, potrivit art. 15, poate fi cetăţean al RM licenţiat în drept, în privinţa căruia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei şi care are o reputaţie ireproşabilă, a promovat examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu unul dintre avocaţi contract de efectuare a stagiului profesional, condiția dată fiind obligatorie.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Proiectul legii cu privire la publicitate a fost discutat astăzi, 3 octombrie, în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Capitolul IV din acest proiect reglementează publicitatea comercială, care nu poate conține denumirea completă sau prescurtată a unui partid sau informații privind activitatea acestuia, denumirea unei organizații social-politice, nume ale politicienilor, referinţe la proiecte politice etc. sau datele de identificare ale persoanei juridice din sectorul statal care nu are statut de comerciant sau mijloacele de individualizare ale acesteia.

Regulamentul privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate (SFIA) va fi examinat în cadrul ședinței Guvernului din 18 ianuarie curent. Documentul stabilește procedura de emitere de către Serviciul Fiscal de Stat a actului administrativ în vederea soluționării cererii unei persoane fizice sau juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, referitoare la aplicarea legislației fiscale asupra unei situații sau tranzacții viitoare specifice – soluție fiscală individuală anticipată. Astfel, potrivit proiectului Regulamentului, persoana fizică sau persoana juridică care intenționează să solicite Serviciului Fiscal de Stat emiterea unei soluții fiscale anticipate, va trebui să depună o cerere către organul fiscal.

Începând cu 10 octombrie curent, pașapoartele vor fi eliberate pe un termen de 10 ani. În Monitorul Oficial din 10 august a fost publicată legea ce conține modificări la sistemul național de pașapoarte. Astfel, în noile pașapoarte emise nu se vor mai indica grupa sangvină și naționalitatea.

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul sesizării pendinte la Judecătoria Chişinău, pe rolul căreia se află în procedura de examinare cererea introductivă depusă de către creditorul Y (Banca comercială), aflată în proces de lichidare, privind intentarea procesului de insolvabilitate împotriva agentului economic X. Conform prevederilor art. 9 din Legea insolvabilității nr.149 din 26.09.2012 (în continuare — Legea nr.149), procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate, stabilite în art. 10. al Legii.

În cadrul cauzei judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul – persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat, acceptate de instanță. În cadrul procedurii de examinare a recursului, avocatul întreprinderii a solicitat instanţei sesizarea Curţii Constituţionale pentru a examina prevederile art. 88 din Codul civil, deoarece, în opinia sa, prevederile acetuia nu conţin criterii clare, previzibile şi accesibile, care ar justifica aplicarea unei asemenea măsuri de asigurare.

Aveți nevoie de informații veridice privind modificarea și aplicarea legislației fiscale? Alegeți Abonamentul ELECTRONIC de la Monitorul Fiscal FISC.MD. Ce obțineţi?

Proiectul „Reforma învățământului în Moldova”, implementat prin intermediul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) cu suportul Fondului de Investiții Sociale din Moldova, a fost supus auditului de către Curtea de Conturi. Raportul Curții cu privire la implementarea Proiectului pe exercițiul bugetar 2017 este publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie curent. Conform hotărârii, Curtea își exprimă opinia de audit fără rezerve pentru Rapoartele financiare interimare ale Proiectului, menționând că acestea nu conțin denaturări.

Prin Legea nr. 159 privind modificarea unor acte legislative din 12 octombrie 2018 a fost introdusă o nouă procedură de examinare a cauzelor contravenţionale în instanţele de judecată — procedura scrisă, care se aplică tuturor cauzelor contravenţionale a căror sancţiune prevede mărimea amenzii ce nu va depăși 300 de unităţi convenţionale (15 mii lei). Totodată, menționăm că procedura scrisă de examinare a cauzei contravenţionale în instanţa de judecată nu se aplică cauzelor contravenţionale, a căror sancţiune prevede privarea de anumite drepturi.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?