Tranzacțiile cu cardurile emise de băncile din Republica Moldova, efectuate pe piața locală, au crescut cu 17,2% în trimestrul II al acestui an față de perioada similară a anului trecut, dar au fost mai mici decât în ultimul trimestru al 2016, arată date ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Astfel, valoarea operaţiunilor cu carduri bancare a constituit în trimestrul II 10,895 mld. lei, cu 1,61 mld lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cu 500 mii mai puţin ca în trimestrul IV al anului 2016.

Conform art. 37 alin. (2) din Legea nr.721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii (MO, 1996, nr.25, art.259), investitorii sau proprietarii construcţiilor, indiferent de tipul de proprietate, participă la crearea mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcţii prin virarea la bugetul de stat a defalcărilor în mărime de 0,5% din volumul investiţiilor în capitalul fix pentru obiectivele care nu sunt finanţate din bugetul public naţional, dar nu mai mult de 50 de mii lei la un obiect.

IDIS VIITORUL a publicat Raport de evaluare a capacităţilor 50 APL incluse în proiectul “Îmbunătăţirea controlului financiar al autorităţilor publice locale în Republica Moldova“.

Minimul de existenţă în semestrul I al anului curent pentru locuitorii municipiilor Chișinău şi Bălți a fost de 2015,6 lei sau cu 9,7% mai mult decât în orașe mici (1836,7 lei) și cu 11,4% mai mare decât în sate (1809,9 lei), iar minimul de existență per persoană a fost de 1866,3 lei, în creștere cu 2,9% față de perioada similară din 2016.

Conform prevederilor art. 129 pct.6 din Codul fiscal, obligaţie fiscală este obligaţie a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.

Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat a recepționat 90804 apeluri telefonice pe parcursul a 7 luni ale anului curent. Dintre acestea doar în luna iulie au fost recepţionate 11938 apeluri. Centrul Unic de apel al SFS a înregistrat 79082 cereri cu referire la asistență tehnică, iar 11722 apeluri ţin de utilizarea serviciilor fiscale electronice și la aplicarea legislației fiscale.

Entitatea „Y” SRL beneficiază de servicii de elaborare şi mentenanță a website-ului entității prestate de nerezidentul „X” (rezident al Turciei). Serviciile respective sunt prestate de către nerezident de la distanță prin intermediul internetului. Este oare obligată entitatea să rețină la sursă impozit pe venit din plățile efectuate în folosul nerezidentului sau nu? Conform prevederilor art. 91 alin. (1) liniuța întâi din CF, persoanele menționate la art. 90 din CF rețin şi achită un impozit în mărime de 12% din plățile direcționate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71 din CF.

Prin ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 236 A din 13.12.2017, în scopul structurării informaţiei declarate în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (IPC 18), a fost aprobat Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare — Clasificator), publicat în Monitorul Oficial nr. 441- 450 din 22.12.2017. Spre deosebire de Clasificatorul utilizat la completarea declaraţiilor persoanelor asigurate, Forma REV 5, Clasificatorul elaborat în scopul completării IPC 18 include doar acele categorii care la etapa actuală urmează a fi utilizate de către angajatori în procesul de completare a IPC 18. Propunem în continuare o descriere a categoriilor, modul de declarare a cărora în IPC 18 necesită unele explicaţii suplimentare sau diferă de utilizarea acestora la completarea declaraţiei REV 5.

Aspecte generale Pe pagina web1 a Ministerului Finanţelor, în conținutul versiunii plasate a IFRS2, recepționate la 4 ianuarie 2018, se regăsește și Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 „Contracte de leasing”. Noul standard, care va înlocui actualul IAS 17 „Contracte de leasing”, devine obligatoriu pentru perioadele de raportare cu începere de la 1 ianuarie 2019. Aplicarea anticipată este permisă entităților, care utilizează deja IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienții”3.

Toți cei care în prezent își primesc plățile sociale la Banca de Economii vor fi deserviți în continuare de Poșta Moldovei. Asta dacă nu depun cerere de transferare a contului la o altă instituție bancară contractată de Casa Națională de Asigurări Sociale. Declarația aparține prim-ministrului Valeriu Streleț și a fost făcută în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA.

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Proiectul politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2017 a fost discutat în cadrul unei mese rotunde organizată de Expert-Group cu suportul fondului Soros, în cadrul proiectului “Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizare, transparență și promovarea controlului public”.

Membrii Cabinetului de miniştri au aprobat, astăzi, proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative pentru realizarea politicii fiscale, vamale și bugetare pentru anul 2016.

Curtea Constiuțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțional un articol din Codul Educației. Este vorba despre art. 41 alin (4) care prevede că asigurarea elevilor claselor V-IX cu manuale școlare se efectuează conform unei scheme de închiriere, aprobate de Ministerul Educației. Hotărârea Curții, care este una definitivă și nu poate fi supusă nici unei căi de atac, a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 201-213 din 23 iunie curent.

În sistemul tarifar şi sistemele netarifare potrivit art. 4 al Legii salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 salariul include: salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei);salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază);alte plăţi de stimulare şi compensare.

Legea bugetului de stat pentru 2017 indică o potențială supraevaluare a veniturilor bugetare ale României, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce este de natură să încline puternic balanța riscurilor în sensul înregistrării în execuție a unui deficit mai mare decât cel proiectat în lipsa unor măsuri corective, se arată în opinia preliminară a Consiliului fiscal cu privire la Legea bugetului de stat și Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2017.

În acest articol ne-am propus să totalizăm, sistematizăm și analizăm prevederile legale cu privire la diferite aspecte ale impozitului pe venit reținut la sursa de plată. Astfel, subiectul articolului va fi abordat prin două module: impozitul pe venit reținut din salariu și impozitul pe venit reținut din alte plăți decât salariul.

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

Comisia Europeană a recomandat României să revină la deficitul structural de 1% din PIB, ceea ce ar putea însemna, în practică, reducerea substaţială a deficitului bugetar stabilit anul acesta aproape de 3% din PIB.

Potrivit pct.3.3. din Modului de achitare a plăţilor şi evidenţa încasărilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2017, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.158 din 23 decembrie 2016