În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Situațiile financiare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară, se menționează în raportul Curții de Conturi privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale CNPF încheiate la 31 decembrie 2018. Hotărârea cu privire la raportul menționat este publicată în Monitorul Oficial din 7 iunie curent. Nu am identificat evenimente, condiții sau aspecte care să indice existența unei incertitudini ce ar putea pune la îndoială în mod semnificativ capacitatea entității de a-și continua activitatea conform principiului continuității activității. Totodată, deși au fost create provizioane, se denotă riscul de compromitere/nerecuperare a unor creanțe în sumă de 338,7 mii lei, cauzate de litigii și proceduri de

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Pe lângă Ministerul Finanțelor este instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea domeniului. Acesta este instituit ca organ consultativ pentru examinarea proiectelor actelor normative în domeniul dat, inclusiv a proiectelor Standardelor Naţionale de Contabilitate, indicaţiilor metodice, regulamentelor, instrucţiunilor şi altor acte normative ce reglementează ținerea contabilității și raportarea financiară. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 101 din 28 iunie 2019 cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului de contabilitate și raportare financiară de pe lângă Ministerul Finanțelor.

Un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop consolidarea auditul intern din sectorul public, prin dezvoltarea continuă a competențelor profesionale ale persoanelor care practică activitatea de audit intern, fapt care va permite creșterea valorii adăugate adusă entităților publice de către funcția de audit intern este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Autorii proiectului HG cu privire la aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea şi dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public își propun stabilirea unui proces complex de formare profesională auditorilor interni în sectorul public, care să includă:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a finalizat vineri, 20 septembrie, ciclul de instruiri pentru auditorii Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) cu genericul ”Utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP)”. Acest ciclu a inclus cinci cursuri de instruire, cu o durată de cinci zile fiecare, la care au participat circa 100 de auditori din subdiviziunile de audit ale Curții de Conturi. Prezentă la încheierea cursurilor, Tatiana Vozian, șef al Direcției generale metodologie, planificare și raportare din cadrul CCRM, a menționat că aceste instruiri au fost un prim pas în consolidarea cooperării cu CTIF, astfel fiind pusă o temelie bună pentru colaborarea celor două instituții. Vozian a remarcat calitatea instruirilor și profesionalismul formatorilor CTIF, exprimându-și convingerea că practicile însușite în cadrul cursurilor le vor ajuta auditorilor în activitatea profesională.

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

Întreprinderile de stat și cele municipale ar putea fi obligate să achiziționeze bunuri, lucrări și servicii prin sistemul de achiziții publice. Parlamentul a aprobat în prima lectură, în ședința din 5 iulie curent, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală. Totodată, prin acest proiect se propune și obligativitatea efectuării auditului extern pentru toate întreprinderile de stat și cele municipale.

Potrivit statisticilor internaționale, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) generează circa 64% din poluarea industrială, în timp ce doar 16% din acestea sunt angajate în acțiuni de mediu. În același timp, statele sunt tot mai preocupate de identificarea celor mai bune soluții și tehnologii privind gestionarea corectă a deșeurilor. În acest context, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Național de Ecologizare a IMM-urilor.

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

Procesul de certificare a auditorilor reprezintă acel filtru profesional care are menirea de a permite accederea în profesie și, respectiv, auditarea situațiilor financiare de către cei mai pregătiți specialiști în domeniu. Pentru a efectua un audit calitativ sunt necesare cunoștințe vaste în domeniul auditului, contabilității, dreptului și nu doar atât. Această calificare oferă prestigiu deținătorului, dar și o responsabilitate pe măsură, atunci când auditorul își exprimă opinia asupra situațiilor financiare auditate.

Comitetul de supraveghere a auditului poate lua decizia de admitere la examenul pentru obținerea calificării profesionale de auditor a persoanelor fizice care confirmă o vechime în muncă de cel puțin 15 ani în domeniul economic sau juridic, prin derogare de la cerințele impuse în Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor pentru susținerea examenului menționat. Decizia privind aprobarea Regulamentului, adoptată de Instituția Publică „Consiliul de supraveghere publică a auditului” la 16 august curent, a fost publicată în MO din 30 august 2019 și a intrat în vigoare la data publicării. Documentul prevede modul de organizare și desfășurare a examenului de calificare, stabilește cerințele față de persoanele fizice ce intenționează să obțină certificarea, conține aspecte ale instruirii profesionale continua a auditorilor.

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul. Aceasta înregistrează procurări de mărfuri ce sunt scutite de TVA fără drept de deducere și anume mărfuri de la pozițiile tarifare 040229110, 190110000, precum şi produs alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare 160210001, 200510001, 200710101, 200710911, 200710991. Suma livrărilor acestor mărfuri se reflectă în boxa 6 a Declarației privind TVA. Urmează oare a fi calculată prorata TVA lunar sau la sfârșitul anului?

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

În conformitate cu prevederile art.113 din CF, în cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca și contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de SFS.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci