Ministerul Finanţelor a elaborat şi propune spre consultare un proiect de lege ce prevede operarea modificărilor la Codul penal şi Codul contravenţional, urmare a modificărilor aprobate la Codul fiscal.

Activând în calitate de administrator şi fondator al SC „I.” SRL, care a prestat servicii în domeniul construcţiei, persoana fizică N., în perioada lunilor octombrie-decembrie 2012, conform proceselor-verbale de recepţie finală la mai multe instituții, a încasat venituri în sumă totală de peste 7,4 mil. lei, inclusiv TVA în sumă de 1, 23 mil. lei. Însă, urmărind scopul tăinuirii veniturilor impozabile obţinute în urma îndeplinirii lucrărilor şi serviciilor prestate, nu a reflectat în evidenţa contabilă tranzacţiile efectuate şi mijloacele băneşti obţinute în rezultatul acestora.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 170 din CF, stingerea obligației fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripție, scădere, compensare sau executare silită. Potrivit reglementărilor imperative ale art. 175 din CF, stingerea obligaţiei fiscaleprin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.

La 22 iunie 2017 colaboratorii Inspectoratului de Poliţie Orhei au constatat faptul că persoana fizică A. transporta marfă fără ca să dispună de actele care ar confirma provenienţa şi originea acesteia. În baza procesului-verbal cu privire la contravenţie, acţiunile cetăţeanului A. au fost încadrate de agentul constatator în baza prevederilor art. 265 din Codul contravenţional, iar dosarul a fost remis instanței de judecată pentru examinare conform competenţei.

Înlocuirea răspunderi penale cu tragerea la răspundere contravențională în cazul omisiunii depunerii cererii introductive în temeiurile și termenul prevăzut de art.14 a Legii insolvabilității din 29 iunie 2012 este esența modificărilor propuse, cu titlul de inițiativă legislativă. Proiectul a fost examinat de Guvern, iar avizul Executivului este publicat în MO din 23 iunie 2017.

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Începând cu anul 2017, legislația stabilește un regim fiscal simplificat privind impozitul pe venitul persoanelor fizice care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor) fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activității de antreprenoriat. Aceasta reprezintă o treaptă intermediară a afacerii, de la care cetățeanul urmează să progreseze odată cu dezvoltarea afacerii la alte forme de antreprenoriat convenabile, reieșind din specificul activității.   Implementarea unui nou regim fiscal simplificat are drept scop susținerea persoanelor fizice în vederea inițierii de către acestea a propriei afaceri, urmărindu-se dezvoltarea în continuare a acesteia în oarecare forme organizatorico-juridice stabilite de lege, cum ar fi întreprinzători individuali, societăți cu răspundere limitată, etc.   Respectiv, titlul II al Codului fiscal a fost completat cu un nou capitol, 102, astfel fiind introdusă noua categorie de contribuabili. Totodată, art. 5 din titlul I al CF a fost completat cu pct.361) privind noțiunea generală de activităţi independente, care constituie activităţi de comerț desfășurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării căreia obține venit. Potrivit art.3 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin comerțul cu amănuntul se subînțelege activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor, pentru uzul personal al acestora (consumul final).   De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr.231, comerțul cu amănuntul se desfăşoară prin intermediul unităților comerciale staționare (magazine), staționare provizorii (pavilioane, gherete (chioșcuri)), unităților mobile sau prin alte modalități prevăzute de legislație.   Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul pe teritoriul Republicii Moldova de persoanele fizice şi juridice (comercianți), indiferent de forma lor juridică de organizare şi tipul de proprietate, precum și cerințele stabilite faţă de aceşti comercianţi şi clasificarea unităţilor de comerţ cu amănuntul sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.931 din 8 decembrie 2011.   Subiecți ai impunerii aferent regimului stabilit (activitate independentă) sunt persoanele fizice rezidente care obțin venituri din activitățile independente, cu excepţia activităților menţionate la art. 88, 90 şi 901, în sumă ce nu depăşeşte 600 mii lei într-o perioadă fiscală.   Venitul obţinut în urma desfășurării activităţii date este impozitat la o cotă de 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3 mii de lei anual. Conform prevederilor art.6910 din CF, obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare. Acesta constituie venitul din desfășurarea activităților în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor). Respectiv, calcularea impozitului pe venit se va efectua prin aplicarea cotei impozitului de 1% asupra venitului din activități independente. În cazul în care suma impozitului determinat constituie mai puțin de 3 mii lei, contribuabilul este obligat, în temeiul art.6911 din CF, să achite impozitul în mărime de 3 mii lei.   Pentru veniturile, altele decât cele obținute în rezultatul desfășurării activităţii independente, obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se apreciază în modul general stabilit de CF, independent de veniturile din activitatea independentă.   Exemplul 1: Contribuabilul este înregistrat ca persoană care desfășoară activitate independentă. Aceiași persoană fizică, în acelaşi timp, are și statutul de angajat în calitate de paznic la un agent economic în baza contractului individual de muncă. Cum se apreciază obligaţiile fiscale ale persoanei în situaţia data şi cum se vor impozita veniturile obţinute de salariat?   După cum am menţionat, pentru veniturile, altele decât veniturile rezultate din desfăşurarea activităţii independente, obligaţiile aferente impozitului pe venit se determină în modul general stabilit de CF, independent de veniturile din activitatea independentă. Respectiv, veniturile obţinute de către contribuabil sub formă de salariu se vor impozita în modul stabilit de art. 88 din Codul fiscal conform cotelor stabilite de art. 15 lit. a) din Cod.   În conformitate cu prevederile art. 697 alin. (2) din CF, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 se realizează prin depunerea cererii de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat. În acest sens, contribuabilii interesați urmează să depună la organul fiscal ,,Cererea de înregistrare/încetare a activității şi de înregistrare/radiere din evidenţă a MCC pentru persoanele care desfăşoară activitate independentă”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017.   Conform anexei nr.2 la Ordinul indicat, în calitate de documente care vor servi drept temei pentru înregistrarea activității independente și a mașinii de casă și control (MCC) se recunosc: 1) Copia buletinului de identitate; 2) Copia de pe documentul ce atestă procurarea legală a MCC de pe piața internă (copia facturii sau a facturii fiscale, după caz); 3) Contractul privind asistența tehnică pentru MCC; 4) Cartea tehnică; 5) Registrul de evidență a serviciilor de asistență tehnică pentru MCC; 6) Registrul MCC; 7) Instrucțiunile de folosire, instalare, exploatare, întreținere a MCC; 8) Copia documentului eliberat de instituția financiară ce confirmă deschiderea contului bancar (după caz); 9) Înştiinţare de recepţionare a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ, însoţită obligatoriu de copia notificării. 10) Documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale şi de asigurări obligatorii de asistenţă medicală la momentul iniţierii activităţii independente. Copiile de pe documentele nominalizate se legalizează de către contribuabil prin aplicarea semnăturii.   Potrivit Legii nr.231, comercianții trebuie să notifice autoritatea administrației publice locale de nivelul I, autoritatea administraţiei publice a municipiilor Chişinău şi Bălţi sau a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în a cărei rază teritorială urmează să-şi desfăşoare activitatea comerciantul respectiv. Comerciantul are dreptul să desfăşoare activitatea de comerţ concomitent cu depunerea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ. Notificarea se depune de comerciant în mod separat pentru fiecare unitate comercială şi/sau loc de vânzare.   Persoanele fizice, pentru a-și înregistra activitatea independentă, urmează să se prezinte la subdiviziunea SFS în a cărei rază teritorială de deservire îşi au adresa de domiciliu cu cererea și documentele menționate.   Perioada de aplicare a regimului simplificat începe cu perioada fiscală în care a fost depusă cererea. Depunerea repetată a cererii în perioadele fiscale ulterioare nu este necesară.   Exemplul 2: Persoana fizică se înregistrează în calitate de persoană care desfășoară activitate independentă pe parcursul perioadei fiscale (la data de 15 septembrie). Care este mărimea obligaţiei fiscale a persoanei?   Potrivit prevederilor art.699 alin.(2) din CF, pentru contribuabilii care inițiază activitatea în cursul perioadei fiscale, aceasta se consideră perioada de la data înregistrării contribuabilului în Registrul fiscal de stat, în conformitate cu art.6913, şi până la încetarea activității în decursul anului sau până la finele anului calendaristic.   Obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare (art.6910 alin.(1) din CF). În baza art.6912 alin.(1) din CF, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități independente, care nu poate constitui mai puțin de 3 mii lei anual. Prin urmare, persoana care desfășoară activități independente urmează să achite impozit pe venit pentru perioada septembrie - decembrie în mărime de 1% din venitul din activități independente, dar care nu trebuie să constituie mai puțin de 3 mii lei pe an.   Calcularea impozitului se efectuează anual cu achitarea impozitului la buget în rate, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător, la contul trezorerial de venituri al bugetului unității administrativ-teritoriale conform adresei de domiciliu/reședință a contribuabilului. Codul IBAN pentru fiecare contribuabil în sensul simplificării achitării va fi indicat în Confirmarea privind luarea la evidenţa fiscală a persoanelor fizice care desfăşoară activitate independentă. În cazul înregistrării venitului din desfășurarea activității independente într-o perioadă fiscală ce depășește suma de 600 mii lei, fără înregistrarea activității într-o formă organizatorico-juridică conform legislației, persoana fizică este pasibilă sancționării conform art.263 din Codul contravențional, dacă acțiunile nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunilor prevăzute de Codul penal (despre faptul dat persoana este informată în Confirmare).   Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectând reglementările aprobate de Guvern. În acest sens, pct. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 obligă contribuabilii care, potrivit legislației în vigoare, au obligația ţinerii contabilităţii, să efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea MCC. În perioada fiscală în care a fost înregistrată activitatea, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) mașinii de casă şi de control utilizate în activitate.   Exemplul 3: Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă comercializează detergenţi. Pe parcursul perioadei fiscale curente, în urma activităţii desfăşurate, obţine venit în sumă de 450 mii lei. Care este obligaţia fiscală a persoanei la sfârşitul perioadei fiscale, luând în calcul faptul că contribuabilul, odată cu înregistrarea sa în calitate de persoană care desfăşoară activitate independentă, a achiziţionat maşină de casă şi control în sumă de 1 150 lei? Care va fi obligaţia fiscală a persoanei pentru venitul obţinut?   Dat fiind faptul că venitul impozabil obţinut în urma desfăşurării activităţii independente constituie 450 mii lei, impozitul pe venit calculat aferent venitului obţinut în perioada fiscală constituie 4,5 mii lei ( 450 000 x 1% = 4 500 ).   Totodată, menţionăm că, în perioada fiscală în care a fost înregistrată activitatea, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) MCC utilizate în activitate, prin depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17) în termen de până la 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Respectiv, din suma impozitului pe venit calculat 4,5 mii lei se va deduce suma de 1,15 mii lei.   Astfel, impozitul spre plată care urmează să fie achitat de către contribuabil va fi de 3,35 mii lei. Potrivit prevederilor art. 698 din CF, contribuabilii – persoane fizice care desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art.44 alin.(2) din Cod. În scopuri fiscale, contribuabilii sunt obligaţi să ţină evidenţa vânzărilor şi procurărilor conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi să utilizeze MCC la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern pentru contribuabilii care ţin evidenţa contabilă.   Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia: a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace bănești sau sub formă de proprietate materială; b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor în care aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.   Astfel, la efectuarea decontărilor în numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente sunt obligate să utilizeze MCC la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern, eliberând plătitorilor bonurile de casă emise de acestea. Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente înregistrează vânzările şi procurările în Registrul-jurnal de vânzări şi procurări (pct.12 din Indicaţiile metodice privind particularităţile ţinerii evidenţei vânzărilor şi procurărilor în scopuri fiscale de către persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, aprobate prin Ordinul MF nr.2 din 9 ianuarie 2017).   La întocmirea Registrului-jurnal se vor respecta următoarele cerinţe: 1) Registrul-jurnal se întocmeşte într-un exemplar pe suport de hârtie pentru fiecare perioadă fiscală de gestiune, cu excepţia cazului prevăzut la subpct.7); 2) filele Registrului-jurnal pe suport de hârtie se numerotează în ordine crescătoare şi se şnuruiesc. Pe ultimă filă a Registrului-jurnal se indică data şi numărul de file confirmate prin semnătura persoanei fizice ce desfăşoară activităţi independente; 3) înregistrările se efectuează în ordine cronologică în baza documentelor justificative; 4) vânzările şi procurările în valută străină se reflectă în Registrul-jurnal în monedă naţională conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data încasării veniturilor sau efectuării cheltuielilor (plăţilor); 5) în Registrul-jurnal se înregistrează doar vânzările şi procurările legate de activitatea independentă; 6) sumele veniturilor şi cheltuielilor se totalizează la finele perioadei fiscale de gestiune sau, după caz, pe fiecare lună (trimestru) cu total cumulativ de la începutul perioadei fiscale de gestiune; 7) dacă la sfârşitul perioadei fiscale de gestiune în Registrul-jurnal a rămas spaţiu nefolosit (foi curate), acest registru poate fi folosit pentru înregistrarea vânzărilor şi procurărilor anului de gestiune imediat următor.   Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente este obligată să păstreze Registrele-jurnal, Registrele MCC, copia borderoului şi documentele justificative o perioadă de cel puţin 4 ani. Darea de seamă privind impozitul pe venit - Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17) se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. De asemenea, în baza prevederilor art.295 lit.g1) din CF, persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în cadrul pieţelor create în condiţiile art.12 din Legea nr.231 cu privire la comerţul interior, sunt scutite de plata taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări de servicii.   Exemplul 4: Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă, comercializează produse de uz casnic. Totodată, pe parcursul perioadei vinde nuci unui SRL, această vânzare nefiind calificată drept activitate de întreprinzător, deoarece acestea provin din gospodăria casnică. Care va fi obligaţia fiscală a persoanei pentru venitul obţinut?  

La data de 17 august 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 180 din 26.06.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (Lege). Declararea voluntară oferă persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova posibilitatea să declare mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate, fără să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Poate declara voluntar mijloace bănești oricare persoană fizică care este cetățean a RM. Declararea voluntară a mijloacelor bănești începe la data de 17 august 2018 şi se încheie la 1 februarie 2019.

Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale (Legea nr.133) poate fi modificată. Proiectul respectiv este propus pentru dezbateri publice de Ministerul Justiţiei şi are drept scop revizuirea formularului declarației de avere și interese personale.

În cadrul unui control efectuat de către Inspecția muncii la SRL “P.” s-a constatat faptul că întreprinderea admite munca supra program, care nu este retribuită conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Amintim, că pentru primele două ore lucrate peste program, munca urmează a fi retribuită la tariful de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puțin în mărime dublă (prevederile art. 157 alin.(1) din Codului muncii).

Control este orice formă de verificare, revizie, audit, evaluare şi/sau analiză exercitată de către un organ de control, cu scopul de a constata respectarea legislației și de a verifica unele fapte relevante pentru domeniul de control al organului în cauză, la fața locului şi/sau prin solicitare directă de la persoana controlată a documentației şi a altei informații prin poştă, inclusiv prin poşta electronică, sau prin telefon, informație pe care aceasta, în virtutea legii, nu este obligată să o ofere.

Partea I. Partea II. Din Legea privind Serviciul de Informații și Securitate se exclude dreptul SIS de a efectua expertize judiciare, aceasta rămânând să facă doar constatări tehnico- științifice, întrucât instituția nu deține experți în Registrul de stat al experților judiciari, iar specialiștii nu sunt atestați conform procedurii legale.

Incontestabil, orice problemă poate fi rezolvată sau chiar prevenită prin intermediul unui dialog, când părţile sunt gată să audă şi să fie auzite, să accepte poziţia argumentată a interlocutorului, să avanseze și, uneori, să cedeze. În Republica Moldova o platformă de dialog deschis şi eficient este Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, care oferă posibilitate reprezentanţilor instituţiilor de stat, mediului de afaceri şi celui academic să găsească soluţii pentru depăşirea problemelor. Despre realizări şi planuri am discutat cu Ion Lupan, Şeful Secretariatului Consiliului Economic.

Estimarea impozitelor și taxelor prin metode și surse indirecte de către organele fiscale, inclusiv în temeiul declarațiilor angajaților din cadrul întreprinderii, activitatea căreia a fost supusă controlului fiscal. În cadrul efectuării controalelor fiscale sunt deseori folosite metode și surse indirecte de estimare a impozitelor.

Astăzi, 24 septembrie 2018, intră în vigoare prevederile Legii nr. 195 din 27 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (în continuare – Legea nr. 195) (MO nr. 321-332, art. 539), prin care au fost efectuate modificări la Codul penal al RM (în continuare – CP) și la Codul contravenţional al RM (în continuare – CC), în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în domeniul tichetelor de masă. Scopul acestei Legi este crearea cadrului legal, unitar și coerent, orientat spre conformarea și respectarea prevederilor legale de către toți subiecții, precum și evitarea situațiilor de diminuare a obligațiilor față de bugetul public național.

Cele mai importante aspecte ce țin de mediul de afaceri din proiectul care vine să reducă presiunea sancționatorie asupra business-ului au fost discutate în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Ședința, prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a fost organizată cu scopul de a evidenţia prevederile proiectului care cad sub responsabilitatea ministerului, dat fiind faptul că la 5 februarie s-a decis separarea acestuia în două părți – aspectele ce vizează mediul de afaceri, de care se va ocupa Ministerul Economiei și Infrastructurii și cele ce țin de competența organelor de urmărire penală, ce vor fi gestionate de Ministerul Justiției.

Proiectul de lege cu privire la rezervele de stat, ce stabileşte bazele juridice, economice şi organizatorice privind crearea, acumularea, stocarea, păstrarea şi administrarea acestor rezerve este propus spre consultare de Ministerul Afacerilor Interne, în subordinea căruia este transmisă Agenţia Rezerve Materiale. Proiectului de lege stabilește modul de creare de către Guvern a rezervelor de stat. Nomenclatoarele bunurilor, nivelurile maxime şi cele intangibile ale stocurilor se aprobă de Executiv, la propunerea Agenţiei,

Instanţa de judecată în toate cauzele contravenţionale pornite de Centrul Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal (în continuare — CNPDCP) are rolul de autoritate competentă de examinare şi soluţionare a cauzelor contravenţionale, CNPDCP având doar rolul de constatare a faptei contravenţionale , prin întocmirea procesului–verbal cu privire la contravenţie şi expedierea acestuia de comun cu materialele acumulate instanţei de judecată.

Prin sentința din 27 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, cetăţeanul R.I. a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2441 alin. (2)din Codul penal “Evaziunea fiscală a persoanelor fizice”, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2 500 UC.

Instanţa de judecată (dosarul nr.1ra-1528/17) a constatat că S.Ion, activând în calitate de administrator al SRL ”X” din s.Z, r-nul Edineţ, purtând răspundere pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, asigurarea controlului înregistrării pe conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate şi respectarea metodologiei contabilităţii, încălcând prevederile art.8 alin.(2) lit.e), 228, 234 din Codul Fiscal la situaţia din 09.11.2013, conform datelor din fişa generalizată al contului personal, nu a onorat obligaţiile privind achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii faţă de bugetul public naţional, formând restanţă la plăţile de bază în sumă de 662 093 lei.