Conform noțiunii prevăzute la art.129 pct.18) din CF, sumă plătită în plus este sumă plătită ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) și/sau amendă prin vărsare sau încasare, inclusiv prin executare silită, în cuantum mai mare decât cel prevăzut în conformitate cu legislația fiscală.

Modificările la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale care prevăd diminuarea de la 95% la 70% a plafonului pentru determinarea proporției activităților incluse în grupele 01.1-01.6 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei în scopul ajustării condițiilor de contribuție la sistemul public de asigurări sociale pentru operatorii economici din sectorul agricol au intrat în vigoare vineri, 18 iulie, odată cu publicarea în Monitorul oficial a Legii nr. 187 din 10 iulie 2025.

Vineri, 10 noiembrie, fiind publicat în „MO”, a intrat în vigoare Conceptul Sistemului informațional de gestiune a garanțiilor financiare pentru

Data de 25 noiembrie 2022 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, informează Casa Națională de Asigurări Sociale

Suntem o gospodărie agricolă care beneficiem de 6% de contribuţii de asigurări sociale compensate din bugetul de stat. Din anul curent, paralel cu productia agricolă vegetală, mai uscăm fructe. Putem beneficia în continuare de tarif compensat din bugetul de stat? Potrivit prevederilor pct. 1.5 din anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de

Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

Modul de radiere a persoanelor juridice din Registrul de stat este reglementat de prevederile Codului civil (CC), Legii nr. 220/2017 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, precum și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

O instituție publică finanţată din buget are datorii către un agent economic pentru livrarea mărfurilor și/sau prestarea serviciilor. La rândul său, agentul economic are restanțe fiscale pentru neachitarea în termen a impozitelor și taxelor. Cum influentează datoria instituției finanțate de la buget față de agentul economic, la calcularea penalităților agentului economic pentru neachitarea impozitelor și taxelor.

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

Se vor considera centralele fotovoltaice instalate pe teren sau acoperiș și bazinele de acumulare a apei fluviale obiecte ale impunerii cu defalcările în mărime de 0,5% din volumul investițiilor în capitalul fix către bugetul de stat reglementate prin HG nr. 1436/2008?

Personalul didactic este obligat să îşi perfecţioneze continuu calificarea profesională

Persoanele juridice de drept public sau privat, înregistrate în Republica Moldova vor putea deveni membru sau partener al Rețelei europene de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES). Aceasta are scopul asistării în căutarea locurilor de muncă în cadrul Uniunii Europene.

Serviciul fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului Dării de seamă privind defalcările pentru elaborarea normativelor tehnice în construcții (Forma DNTC 25), elaborat întru asigurarea executării prevederilor Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 (CUC), intrat în vigoare la data de 30 ianuarie anul curent.

În Republica Moldova, salarizarea persoanelor aflate în relații de muncă cu angajatorii în baza contractelor individuale de muncă este reglementată prin Legea salarizării nr. 847/2002 (în continuare – Legea nr. 847/2002), potrivit căreia principiile generale (economice, juridice și organizatorice)

Pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale, în temeiul prevederilor art. 228 alin. (2) din Codul fiscal, se plăteşte o majorare de întârziere, pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor, pentru perioada care începe după scadenţa impozitului, taxei şi care se încheie în ziua plăţii lor efective inclusiv. La fel ca și impozitul sau taxa neachitată, majorarea de întârziere reprezintă o obligație fiscală care trebuie să fie achitată de contribuabil.

Referitor la acordarea plății compensatorii art.27 alin.(2) din Legea 270/2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că: «În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare, prin aplicarea prezentei legi, salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului

În contextul majorării tarifelor la energia electrică, Guvernul RM a instituit un mecanism de compensare parțială a diferenței de preț la energie electrică pentru consumatorii noncasnici – agenții economici, prevăzut prin Programul de compensare a creșterii prețului

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

Obiectivul de bază al oricărei entități economice este obținerea performanței economico-financiare, care se evaluează: pentru sectorul corporativ – pe baza profitului, pentru sectorul bugetar – pe baza rezultatului financiar, obținut prin