Exporturile Germaniei au înregistrat cel mai mare declin din ianuarie 2009 până în prezent, de 5,8%, rezultatele slabe din ultima perioadă crescând îngrijorarea faţă de revenirea celei mai importante economii din Europa, relatează Reuters. Datele publicate de Biroul de Statistică german au indicat o scădere a importurilor cu 1,3% în august, mult sub aşteptările analiştilor intervievaţi de Reuters, care anticipau o creştere de 1%.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anul 2014, la 5,4 la sută, faţă de 4,7 la sută cît se estima în luna octombrie anul trecut, a anunţat astăzi, într-o conferinţă de presă, Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, informează MOLDPRES. Pentru anul 2015 se prognozează o inflaţie de 4,8 la sută sau cu 0.5 puncte procentuale mai mult decît se anticipase anterior. Este a treia oară consecutiv cînd prognoza este revizuită în creştere.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a încheiat un nou acord de colaborare cu Fondul de Asigurări în Medicină (Eesti Haigekassa) din Estonia. Documentul a fost semnat luni, 6 octombrie, la Chişinău, de directorul general al CNAM, Mircea Buga, şi preşedintele Consiliului de administraţie al Eesti Haigekassa, Tanel Ross. Acordul prevede dezvoltarea şi fortificarea colaborării în domeniul sistemului de finanţare în sănătate şi al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Părţile îşi propun să realizeze un schimb de informaţii şi experienţă în dezvoltarea şi implementarea strategiei instituţionale, a legislaţiei naţionale în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Economia europeană continuă să stagneze. În Germania, în luna septembrie „indicele optimismului afacerilor” continuă să scadă vertiginos. Experții prezic că în cel mai fericit caz refacerea economiei europene da dura ani de zile. În acest context sumbru, țările membre ale UE evaluează pierderile produse de politica antirusească a Bruxellesului. Unul din indicii-cheie pentru evaluarea mediului de afaceri din Europa – în Germania „indicele optimismului afacerilor” Ifo – a început o cădere liberă. În septembrie el a fost de 104,7 puncte în comparație cu 106,3 în luna august. Dacă vom ține cont de faptul că în luna august acest indice s-a redus cu 1,7 puncte, bătând cele mai pesimiste prognoze, se poate vorbi deja nu despre tendințe, ci despre un fapt împlinit.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a desfășurat, în perioada 29 septembrie – 03 octombrie 2014, acțiuni de conformare voluntară a contribuabililor și de creștere a bazei de impozitare. Astfel, în această perioadă: A fost organizat un seminar destinat contribuabililor din raza teritoriului administrat, la temele: Modalitatea de calculare şi achitare a taxelor locale; Termenii de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general al facturilor fiscale şi trecerea în cont a TVA; Aspecte ale conformării benevole; Monitorizarea noutăţilor actelor legislative şi normative; Completări în baza generalizată a practicii fiscale; Calendarul fiscal al contribuabilului; Utilizarea serviciilor electronice fiscale în procesul de raportare fiscală;

Italia a intrat în recesiune după ce Produsul Iintern Brut a scăzut în al doilea trimestru luând prin suprindere analiştii economici, scrie Bloomberg. PIB-ul Italiei a scăzut cu 0,2% în trimestrul al doilea, după un declin de 0,1% în primele trei luni ale anului, potrivit raportului preliminar al Institului de Statistică de la Roma — Istat. Cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de peste 40% şi o datorie externă de 2.000 de miliarde de euro, premierul Italiei Matteo Renzi se află sub presiunea de a redresa rapid a treia mare economie din zona euro. Creşterea economică sub aşteptări ar putea submina planurile prim-ministrului de a aduce deficitul la 2,5% în acest an şi de a reduce datoria publică.

Datoria publică a Franţei a urcat la nivelul record de 95,1% din PIB în trimestrul doi din 2014, depăşind nivelul de 60% din PIB stabilit de UE, subliniind problemele cu care se confruntă Guvernul în gestionarea finanţelor publice cu o zi înainte de prezentarea bugetului pe 2015, transmit RFI şi Reuters. În perioada aprilie-iunie 2014, datoria publică a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de euro, ajungând la 95,1% din PIB, de la 94% din PIB în primul trimestru al anului, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee).

Coreea de Sud a anunţat joi că va cheltui 40 de miliarde de dolari pentru stimularea economiei, după ce în al doilea trimestru PIB-ul a înregistrat cel mai lent avans din ultimul an, iar finanţele locale au avertizat că statul asiatic este ameninţat de recesiune, scrie AFP. Ministrul de Finanţe al Coreei de Sud şi-a redus prognoza de creştere economică pentru anul 2014 la 3,7%, de la 4,1%, invocând tragedia nautică din luna aprilie care a afectat puternic consumul intern.

Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie pentru a determina dacă regiunea spaniolă autonomă Valencia a fraudat statisticile economice oficiale, acesta fiind primul dosar de acest tip după ce au fost descoperite în 2009 minciunile Greciei. Investigaţia, care va viza cheltuielile neraportate de către regiunea autonomă Valencia de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani, s-ar putea solda cu sancţiuni dure. Amenda ar putea ajunge la maximum 0,2% din PIB-ul Spaniei, de 1.358 miliarde dolari, scrie EUobserver.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 30 ianuarie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: 1. se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 3.5 la sută anual; 2. se menţin ratele de dobîndă:

Redresarea zonei euro nu este nici solidă nici suficient de puternică, se arată într-un raport anual al FMI privind situaţia din regiune, în care estimarea de creştere economică este redusă cu 0,1 puncte procentuale, la 1%. FMI a menţinut neschimbată prognoza pentru 2015, la 1,5%.

La 23 decembrie 2013 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014 au fost aprobate la nivel de 12035836,6 mii lei, cu o creştere cu 1501062,5 mii lei sau cu 14,2% în raport cu veniturile aprobate pentru anul 2013.

China va depăşi până în 2030 Marea Britanie şi Japonia devenind a doua mare piaţă de capital din lume, după Statele Unite, potrivit unui studiu al băncii elveţiene Credit Suisse, citat de CNBC.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a prezentat astăzi într-o conferinţă de presă Raportul de activitate al instituţiei şi evoluţia pieţei financiare nebancare în anul 2013. Intrarea în vigoare în septembrie 2013 a Legii privind piaţa de capital şi elaborarea, modificarea sau completarea altor zece proiecte de acte legislative au fost apreciate drept principalele realizări. Activităţile desfăşurate anul trecut „fac parte din agenda de reforme cuprinse în Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014 şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia”, a spus Artur Gherman, preşedintele CNPF.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în scădere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anii 2014 şi 2015, la 5,2% şi, respectiv, 4,3%, a anunţat Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM. Prognoza BNM prevede şi o ieftinire a gazelor naturale Potrivit lui Drăguţanu, în ultimele trei luni inflaţia a fost într-o „uşoară creştere“, în principal ca urmare a scumpirii produselor alimentare.

Prim-ministrul Iurie Leancă a avut astăzi o întrevedere cu membrii echipei de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) condusă de Max Alier care a realizat, în cadrul unei misiuni desfăşurate în perioada 22-30 aprilie 2014, o analiză privind situaţia macroeconomică a Republicii Moldova şi perspectivele de dezvoltare în perioada următoare.

Datele recente publicate de Biroul Național de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul 2 este una din cele mai înalte din regiune (Federația Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Ministerul Economiei a prezentat miercuri, în cadrul ședinței Consiliului consultativ al instituției, prognozele revizuite de creștere economică, ce urmează a fi utilizate în elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu și elaborarea proiectului de buget. Astfel, Ministerul Economiei a revizuit prognoza de creștere economică pentru anul curent de la 4-5% până la 3,5%, iar pentru anii 2014-2017 până la 4,5% anual.

CNAM susţine proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014 promovat de Ministerul Sănătăţii. Bugetul fondurilor AOAM pentru anul 2014 prevede majorarea veniturilor şi cheltuielilor cu 14,7%şi respectiv 11,7%comparativ cu anul curent de gestiune, ceea ce reprezintă venituri în sumă de 4 723 575,2 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 4 823 575,2 mii lei, cu un deficit în sumă de 100 000,0 mii lei.