Serviciul fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului Dării de seamă privind defalcările pentru elaborarea normativelor tehnice în construcții (Forma DNTC 25), elaborat întru asigurarea executării prevederilor Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 (CUC), intrat în vigoare la data de 30 ianuarie anul curent.

În scopul reglementării utilizării zilelor de concediu anuale acumulate/nefolosite până la data de 01.04.2024, prin Legea nr. 47/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (actualizarea cadrului normativ aferent managementului resurselor umane), au fost introduse norme tranzitorii.

Activitatea principală desfășurată de către entitatea „X” este vânzarea dispozitivelor medicale, reactivilor pentru studiile de laborator și altor materiale consumabile pentru echipamentele medicale. În condițiile în care unele instituții medicale nu dispun de mijloace financiare pentru procurarea

SRL „X” efectuează un schimb de teren agricol cu persoana fizică „A”. Conform contractului, schimbul terenului are loc fără achitarea unei sume între părți. În contract este stipulat: „Valoarea bunului imobil, teren ce se înstrăinează

Serviciul Fiscal de Stat a actualizat Baza generalizată a practicii fiscale, prin Ordinul SFS nr.261 din 07.06.2024, cu răspunsul la întrebarea: În baza căror documente se va permite deducerea cheltuielilor pentru consumul

Cabinetul de miniștri, în ședința din 30 iulie curent, a susținut scutirea unоr societăți comerciale de lа plata dividendelor din profitul net obținut în anul 2023, acțiune propusă de Agenția Proprietății Publice.

Transmiterea terenurilor cu destinație specială, din administrarea unei autorități a administrației publice centrale (APC) în administrarea altei autorități a administrației publice centrale și a structurilor organizaționale din sfera lor de competență sau a altor autorități administrative, se va face prin

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, cu suportul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a elaborat proiectul modificărilor unor acte normative, obiectivul căruia constă în eficientizarea cadrului de reglementare și celui administrativ conex desfășurării activității de întreprinzător,

Compania intenționează să se ocupe cu comerțul intern al mărfurilor. De regulă, fiecărei mărfi importate furnizorul îi atribuie un cod din fabrică. Compania are intenția de a utiliza ”coduri interne” pentru fiecare marfă care să apară pe factura fiscală, pentru a fi protejați de concurenți

În temeiul prevederilor Legii nr. 212/2024 pentru modificarea unor acte normative (privind măsurile de sprijin acordate rezidenţilor zonelor economice libere), Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 49/3 care reglementează acordarea facilităților fiscale întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investițiile în Republica Moldova.

Potrivit art.1511 alin.(1) și art.1515 din Codul civil, prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision). Comitentul are drept de proprietate

În conformitate cu art.104 lit.a) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri (inclusiv de expediție) şi pasageri, serviciile de transport internațional

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Prin Legea nr. 214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025) au fost operate modficări și la Codul vamal. În continuare oferim o sinteză a acestor modificări.

Republica Moldova s-a angajat să îşi armonizeze progresiv legislația națională de legislația Uniunii Europene, în conformitate cu Anexa VI la Capitolul 8 (Fiscalitate) din Titlul IV din Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. În acest sens, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de modificare a Titlului IV din Codul fiscal nr.1163/1997, ce a fost inclus pe

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28.12.2018 a emis Ordinul nr. 216 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (Indicații metodice). Conform pct. 1 din Indicațiile metodice, acestea sunt elaborate în baza Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) şi a Codului fiscal (CF).

Implementarea Registrului de stat în domeniul construcțiilor (RSC) va contribui la validarea juridică a dreptului agentului economic de a desfășura activități în domeniul construcției; informarea publicului larg cu privire la situația juridică a agenților economici care desfășoară activități în domeniu; analiza riscurilor în vederea supravegherii de stat în domeniul construcțiilor, precum și pentru reflectarea măsurilor

Revizuirea art.87 alin.(1/1) din Codul fiscal, prevăzută în proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (ce vizează domeniul fiscal), propune extinderea termenului de aplicare a măsurii privind amânarea achitării impozitului pe venit de către întreprinderile mici și mijlocii, în cazul nedistribuirii profitului obținut sub formă de dividende sau cote-părți.

Acest articol este elaborat în scopul de a oferi răspunsuri la mai multe întrebări cu privire la impozitarea venitului obținut de avocați, inclusiv din darea în locațiune a bunurilor imobile. În primul rând, evidențiem că profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze

Care este modul de impozitare a remunerației lunare achitate administratorului cetățean străin nerezident al unei companii din Republica Moldova pentru serviciile prestate la distanță și cum se reflectă aceste sume în Declarația (Forma IPC21), inclusiv din perspectiva plăților obligatorii la FAOAM și BASS?