Cuantumul alocațiilor de stat pentru mai multe categorii de beneficiari se majorează, iar pentru implementarea acestei măsuri sunt necesare mijloace financiare suplimentare în sumă de peste 30,86 mil. lei ce vor fi alocați din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul curent.   În Monitorul Oficial din 26 noiembrie curent este publicată Hotărârea Guvernului nr. 374 din 24 noiembrie 2021 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor lunare de stat unor categorii de populație, aprobat prin HG nr. 470/2006, ce are ca scop protecția socială suplimentară pentru unele categorii de populație.

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81 din 16 februarie cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”. Documentul a fost elaborat în concordanță cu prognoza privind evoluția datoriei de stat pentru perioada indicată și prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei. Totodată, Programul este elaborat în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de situația economică din țară, de măsurile Băncii Naționale cu aplicarea principalelor operațiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piața financiară locală și impactul acestora asupra finanțării deficitului bugetar.

La 12 august 2022 au intrat în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați, modificările fiind operate prin Legea nr.229/2022 cu privire la modificarea unor acte normative. Scopul intervențiilor este extinderea: cercului de sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate administratorilor autorizați în cadrul procedurilor de insolvabilitate

Angajarea suplimentară a 560 de unități de asistenți personali (din contul valorificării fondurilor confiscate și returnate), majorarea pensiei minime până la 2000 lei, precum și majorarea alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere și acordarea suplimentului de solidaritate sunt doar câteva din obiectivele incluse de autorități în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniile muncii și protecției sociale la capitolul protecție socială.   Astfel, pentru trimestrul IV al anului curent se preconizează majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului,

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 21 octombrie curent a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor lunare de stat unor categorii de populație (în continuare – Regulament), aprobat prin HG nr. 470/2006.   Documentul a fost elaborat în scopul executării prevederilor Legii nr. 121/2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, urmare a modificărilor operate prin Legea nr. 129/2021 și prevede majorarea alocațiilor pentru unele categorii de beneficiari.

Evaluarea impactului asupra mediului (EIM), evaluarea strategică de mediu (ESM) şi expertiza ecologică sunt mecanisme de asigurare a protecţiei mediului aplicate la etapele iniţiale de planificare a activităţilor/elaborarea unor planuri sau programe.  Sistemul existent de evaluare a EIM prevede elaborarea Documentației EIM de către inițiatorul activității și examinarea acestei documentații de către Agenția de Mediu.   Potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului de lege ce prevede modificarea unor acte normative

Extinderea cooperării bilaterale în domeniul economic și investițional au fost subiectele discutate de Secretarul general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin, cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ungariei în țara noastră, Sándor Szabó. Oficialii au pledat pentru amplificarea relațiilor moldo-maghiare în domeniul eficienței energetice, tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și lupta împotriva corupției.

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

În anul 2015, Republica Moldova, alături de alte 192 state membre ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, care include 17 obiective globale cu 169 de ținte asociate care vin să stimuleze acțiunile la nivel mondial.   Pentru asigurarea monitorizării progresului în implementarea Agendei 2030 au fost stabiliți 247 indicatori, iar pentru realizarea acestora autoritățile naționale au elaborat proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea cadrului național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, care definește mecanismul de coordonare și cadrul de raportare a progreselor

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31 martie 2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021. În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale au fost adoptate mai multe măsuri de susținere a mediului de afaceri,  printre care:   1. extinderea Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021; 2. extinderea Programului de rambursare a TVA pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021;

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Accesul persoanelor fizice la cumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS) va fi facilitat prin intermediul platformei electronice în care emisiunile de VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoane fizice, fără licitații și fără aplicarea procedurii de subscriere. În acest scop Guvernul a aprobat Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în RM (Program) publicat vineri, 15 octombrie, în MO.   Obiectivele urmărite de Program sunt extinderea cercului de investitori și crearea condițiilor favorabile de participare directă a acestora pe piața internă a VMS; diversificarea canalelor de vânzare a VMS; dezvoltarea pieței secundare a VMS; creșterea transparenței tranzacțiilor cu VMS și  a nivelului de educație

Consolidarea culturii fiscale în Republica Moldova din perspectiva factorilor politici, economici, sociali și culturali este una din prioritățile Serviciului Fiscal de Stat pentru următorii ani, fiind inclusă în Strategia  de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026  plasată recent pe pagina autorității.   Strategia stabilește obiectivele ce vor duce la dezvoltarea/perfecționarea procesului de deservire a contribuabililor, simplificarea unor activități și procese exercitate nemijlocit de către contribuabili, optimizarea sistemului de comunicare și crearea condițiilor optime pentru cetățeni.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut ieri, 28 ianuarie 2020, o întrevedere cu Excelența sa, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, Zhang Yinghong. Cei doi oficiali au discutat despre subiectele de actualitate de pe agenda bilaterală, proiectele în derulare, precum și oportunitățile ulterioare de cooperare între cele două state. În debutul întrevederii, Serghei Pușcuța a mulțumit părții chineze pentru suportul consistent și constant oferit Republicii Moldova, menționând că China este un exemplu în ceea ce privește dezvoltarea economică. De asemenea, Vicepremierul Pușcuța a exprimat speranța că relațiile dintre cele două țări se vor intensifica, prin implementarea unor noi proiecte reciproc avantajoase.

În anul 2021 agentul economic „AgrolimS” SRL a primit mijloace financiare în sumă de 150 000 lei din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017. Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 a sumei menționate? Urmează sau nu a fi ajustată aceasta?

Agenţii economici și instituțiile din raioanele de est ale Republicii Moldova care vor efectua procedurile de vămuire a mărfurilor, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, vor beneficia de dreptul efectuării acestora fără perceperea drepturilor de import sau export, fără aplicarea măsurilor de politică economică, prohibiţiilor până la 31 decembrie 2021, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr.960/2017 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 109 din 9 iunie 2017 privind unele măsuri de control la trecerea frontierei, de control vamal și privind asigurarea regimului fiscal