Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. b) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale.

Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă (Regulament) se completează cu prevederi noi pentru a fi adus în concordanță cu prevederile Legii nr. 311/2018 pentru modificarea Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, termenul de intrare în vigoare a unor prevederi ale Legii fiind 1 ianuarie 2020. În Monitorul Oficial nr. 400-406 din 31 decembrie 2019 a fost publicată Hotărârea nr. 685 din 27 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.  

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Începând cu anul 2020, persoana asigurată care va solicita concediul pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani la toate unităţile în care desfăşoară activităţi, are dreptul de alegere a opțiunii de primire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului. Despre aceasta și alte modificări din domeniul indemnizațiilor adresate familiilor cu copii s-a discutat în cadrul unui seminar organizat de Casa Națională de Asigurări Sociale în cadrul expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Conform art. 24 alin. (8) din Codul fiscal (CF), nu se permite deducerea pierderilor în urma vânzării sau schimbului proprietății, îndeplinirii lucrărilor și prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente. În ce cazuri se califică și cum de înțeles/de aplicat prevederile art. 24 alin. (8) CF care specifică că nu se permite deducerea pierderilor aferente serviciilor prestate nemijlocit între persoane interdependente?

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Persoana fizică ”A” beneficiază de scutire pentru persoana întreținută – fiica în vârstă de 19 ani, care este studentă și se află la întreținerea părinților. Pe perioada a trei luni pe parcursul anului, fiica s-a angajat prin contract de muncă și a obținut pe parcursul acestora un salariu în sumă totală de 9 000 lei și intenționează să își utilizeze scutirea personală. Are dreptul părintele (contribuabilul ”A”) la scutirea pentru persoana întreținută (fiica) în cazul descris?

Cuantumul alocațiilor sociale va fi majorat cu 40% pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii și va constitui 80% din cuantumul pensiei minime pentru persoanele cu aceste dizabilităţi stabilit anual de către Guvern. Totodată, se va majora cu 30%alocația pentru persoanele vârstnice. Aceasta va constitui 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă stabilit anual de către Executiv. În Monitorul Oficial din 15 noiembrie curent a fost publicată și Hotărârea nr. 535 din 12 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni.

1. (29.1.9.0) Care va fi regimul fiscal în cazul în care fondatorul îndreaptă suma împrumutului, acordat entității, în calitate de aport la capitalul social, ca urmare a convertirii datoriei, pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți? 2. (29.1.4.14) Apare oare obligația de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru contribuabil și soția (soțul) în cazul în care unul din soți a beneficiat de scutirea suplimentară a soției (soțului), iar pe parcursul anului fiscal aceștia au întrerupt relația de căsătorie?

În curând va ieși de sub tipar noul număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.md”, în care veți găsi, ca de obiecei, materiale actuale și utile pentru activitatea DVS. În primul rând, vă punem la dispoziție un articol ce conține mai multe detalii despre particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. Materialul este elaborat de Galina Șpac la solicitarea cititorilor noștri și este publicat în rubrica Practica fiscală.

Care sunt condiții pe care trebuie să le întrunească contribuabilul pentru a putea ceda scutirea sa personală majoră în favoarea unei persoane fizice rezidente aflate în relație de căsătorie (soț/soție)? În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (2) din CF, de scutirea majoră în mărime de 15 840 lei pe an poate beneficia persoana care:

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicați ambii soți ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândește în devălmășie cu celălalt soț. Cererea se depune de către soțul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deținute în devălmășie, sau de fiecare dintre soți, în cazul în care bunurile sunt deținute pe cote-părți. Dacă în actul justificativ este indicat ca titular doar unul dintre soți, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie se va face la cererea scrisă a soțului indicat în act, iar bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Începând de luni, 26 martie 2018, persoanele care doresc să beneficieze de o locuință prin intermediul Programului de stat „Prima Casă” și care întrunesc toate condițiile de eligibilitate, pot depune dosarul la instituțiile finanțatoare, ceea ce înseamnă că Programul devine funcțional. Informația a fost oferită de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul conferinței de lansare a proiectului. Viitorul este acasă Acesta este sloganul programului, iar în acest context, ministrul Finanțelor a remarcat că proiectul vine în susținerea familiilor tinere pentru obținerea unei locuințe aici, în Republica Moldova.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal

Certificatele de concediu medical vor putea fi eliberate pentru durata de 1-10 zile calendaristice, în una sau mai multe etape. Totodată, acesta va putea fi prelungit, la recomandarea medicilor specialiști, în etape succesive de maximum 30-31 de zile calendaristice. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind modificarea Instrucţiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.