Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 8 noiembrie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual. Se mențin ratele de dobândă

Contribuabilii vor avea posibilitatea de a depune cererea privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare şi/sau restituirea mijloacelor bănești în format electronic,  prin intermediul Sistemului Informațional al Serviciul Fiscal de Stat.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești, aprobat prin HG nr. 235/2017.

O problemă deseori abordată de către Curtea de Conturi este interpretarea eronată de către persoanele responsabile din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare a cadrului normativ

În programul de ajutor social ar putea fi incluși și muncitorii zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație. Totodată, cuantumul lunar al ajutorului social ar putea fi diminuat în gospodăriile cu șomeri/ zilieri, în cazul în care aceștia nu vor respecta prevederile legislației privind participarea pe piața muncii.   Inițiativa legislativă de modificare a Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social care, potrivit autorului, reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească a fost aprobată în prima lectură.

Studiu de caz: La o parcare activează patru paznici, cu un program de activitate de 12 ore de muncă, după care li se oferă 24 ore de odihnă. Unul dintre paznici a demisionat și administratorul întreprinderii a propus ca obligațiile acestuia să fie exercitate de 3 paznici care contină să activeze. Care sunt aspectele legale ale cumulării funcției?   Conform art. 100 din Codul muncii, durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Totodată, durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

La sfârşitul anului 2021, inflația anuală a atins 13,94%, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, prețurile medii de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 au crescut la produse alimentare cu 17,46%, mărfuri nealimentare – cu 12,06% și servicii prestate populaţiei cu –11,59%.   În luna decembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020 au sporit prețurile la produsele alimentare, dar și la gazele naturale, cărbune, motorină și benzină, piese de schimb pentru transport, lemne pentru foc etc. Totodată, în luna decembrie 2021 faţă de luna noiembrie 2021, prețurile au crescut cu 1,66%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,22%, la mărfurile nealimentare – cu 1,07% și la serviciile prestate populației – cu 1,72%.

În următorii patru ani, suportul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru Republica Moldova va fi axat pe creare de locuri de muncă și angajare pentru tineri, condiții de muncă sigure, respect pentru dreptul în muncă și un dialog social mai bun, comunică Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM).   Republica Moldova și OIM au lansat recent un nou Program de Țară pentru Muncă Decentă (PȚMD) care stabilește vectorii pentru dezvoltare durabilă și muncă decentă în anii 2021-2024, fiind implementat în comun de către OIM, Guvern, reprezentanți ai angajaților și angajatorilor. Comitetul tripartit de Supraveghere a PȚMD a fost creat recent și acesta s-a întrunit în primă ședință.

Cuantumul bursei pentru șomerii înmatriculați la cursuri de formare profesională va spori de la 15% la 45% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent și se va acorda proporțional frecvenței la instruire.  Pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali din anul precedent a fost inclus proiectul de modificare a Legii nr.105/2018  cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, ce are drept scop sporirea accesului șomerilor și angajatorilor la serviciile și măsurile de ocupare a forței de muncă.   Astfel, de subvențiile pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități vor putea beneficia toți angajatorilor publici și privați,

Constituirea comitetului de audit în cadrul entităților de interes public reprezintă o cerință a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate.

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent se vor majora cu 138 978,5 mii lei și vor constitui 27,6 mld. lei, modificările fiind necesare în contextul promovării măsurilor de susținere a angajatorilor și salariaților în situația de criză provocată de pandemia COVID-19, dar și pentru susținerea familiilor defavorizate, prin consolidarea programului de ajutor social, ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale și energia termică.   Pe agenda Parlamentului este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

În luna octombrie 2021 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de luna septembrie cu 0,3%, iar comparativ cu luna octombrie 2020 – cu 7,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă prețurile s-au majorat față de septembrie curent cu 1,0% și cu 6,1% în raport cu luna octombrie 2020, iar în industria prelucrătoare cu crescut cu 0,3% în comparație cu septembrie cu 8,3% față de luna octombrie din anul precedent.

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) definește documentul primar ca fiind o confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice) a însumat 1,44 mld. lei și s-a diminuat în trimestrul I al anului 2021 față de perioada similară a anului precedent cu 1,3%.   Conform datelor din raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) privind evoluția pieței respective în ianuarie-martie anul curent, diminuarea a fost determinată de scăderea veniturilor realizate din vânzarea serviciilor de telefonie fixă cu 8,8% (până la 88,7 mil. lei) și telefonie mobile cu 7% (până la 693,3 mil. lei).

Proiectul de lege ce prevede abolirea „secretului offshore” a fost examinat în cadrul ședinței comisiei economie, buget și finanțe și aprobat pentru a fi prezentat în lectura a doua, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din săptămâna curentă.   Astfel, în Registrul de Stat al persoanelor juridice și în Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali ar putea fi incluse informații privind numele, prenumele și IDNP-ul, precum și adresa domiciliului, numărul de telefon și alte date relevante ale beneficiarilor efectivi ce dețin/controlează în ultimă instanță o persoană fizică/juridică sau beneficiar al unei societăți de investiții sau administrator al societății de investiții ori persoană în al cărei nume se desfășoară o activitate/se realizează o tranzacție sau deține, direct sau indirect,

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 767,8 mil. lei: din contul încasărilor provenite din impozite și taxe – cu circa 700 mil. lei, din alte venituri – cu 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB. În consecință, veniturile BS vor constitui 45,8 mld. lei, cheltuielile – 57,6 mld. lei, în timp ce deficitul bugetar va atinge nivelul de 11,7 mld. lei.   Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost aprobat cu 58 de voturi în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 18 noiembrie curent.