Art.52 alin.(2) lit. b) din Codul fiscal stabilește ca cerință obligatorie pentru organizațiile necomerciale scutite de plata impozitului pe venit, ca în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire să fie indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a încasat 12,4 mld. lei la bugetul public național în primele patru luni ale anului 2020. Această cifră constituie o creștere de 27,0 mil. lei sau cu 0,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Potrivit componentelor bugetului public național, statisticile sunt următoarele:

Comercializarea de materiale (la valoarea contabila a acestora) către directorul entității (cu eliberarea facturii) şi cu încasarea parțială a veniturilor poate fi calificată drept cheltuieli între persoanele interdependente? Reprezintă sau nu o sursă de venit impozabilă pentru agentul economic?

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre lansarea serviciului electronic „Contul unic” prin conectarea acestuia la serviciul guvernamental de plăți electronice MPay. Modulul „Contul unic” reprezintă o soluție de achitare a tuturor obligațiilor fiscale printr-o singură plată. Mecanismul presupune formarea unei note de plată pentru obligațiile fiscale cu posibilitatea de transferare a sumei integrale pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor, cu redirecționarea către destinațiile de buget prestabilite.

Pentru părintele, inclusiv adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani, CNAM acordă/suspendă statutul de persoană asigurată de Guvern în baza cererii, adeverințelor de naștere ale copiilor, certificatului privind componența familiei și a atestatului de adoptator, după caz, prezentate de către persoana fizică.   Prevederea va fi inclusă în  Regulamentul  privind acordarea/ suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală în scopul executării Hotărârii Curții Constituționale (CC) nr.3 din 18 ianuarie 2019 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 1585  cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și din Regulamentul indicat supra.

1. (37.29) Au obligația de a prezenta Nota de Informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (forma IALS18), rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației?

La data de 17 august 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 180 din 26.06.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (Lege). Declararea voluntară oferă persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova posibilitatea să declare mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate, fără să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Poate declara voluntar mijloace bănești oricare persoană fizică care este cetățean a RM. Declararea voluntară a mijloacelor bănești începe la data de 17 august 2018 şi se încheie la 1 februarie 2019.

Anul „pandemic” 2020 a venit și cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – în momentul de față unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin. (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea rezidenților parcului este supusă anual, în mod obligatoriu, verifică- rii îndeplinirii indicatorilor necesari pentru dobândirea și menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației.

PP ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește contribuabililor că se apropie primul termen de prezentare a Darii de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidenta nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale (Forma CAS18-AN). Anticipând evenimentul, venim cu detalii asupra modului de completare și prezentare a acesteia. Totodată, articolul ce urmează este și răspuns la solicitările persoanelor ce urmează să prezinte noul formular, introdus în anul 2018. Cine este obligat să prezinte această dare de seamă?

Prin ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 236 A din 13.12.2017, în scopul structurării informaţiei declarate în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (IPC 18), a fost aprobat Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare — Clasificator), publicat în Monitorul Oficial nr. 441- 450 din 22.12.2017. Spre deosebire de Clasificatorul utilizat la completarea declaraţiilor persoanelor asigurate, Forma REV 5, Clasificatorul elaborat în scopul completării IPC 18 include doar acele categorii care la etapa actuală urmează a fi utilizate de către angajatori în procesul de completare a IPC 18. Propunem în continuare o descriere a categoriilor, modul de declarare a cărora în IPC 18 necesită unele explicaţii suplimentare sau diferă de utilizarea acestora la completarea declaraţiei REV 5.

Serviciul Fiscal de Stat informează persoanele fizice că, la data de 29 mai 2020, expiră termenul limită de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2019. Termenul declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul precedent a fost extins în conformitate cu Dispoziția nr.3 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 23 martie 2020.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege prin care propune revizuirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie judecătorilor în vederea diminuării discrepanței și asigurării echității sociale. Astfel, se propune ca, începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători să fie stabilită de 50 de ani 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei, iar ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare să fie majorată eşalonat, până la atingerea vârstei de 63 ani.

Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale a fost adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova. Scopul principal al legii constituie reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție în sectoarele respective în mod transparent, nediscriminatoriu, competitiv și deschis și alinierea la cadrul normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, prin transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014.

Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT. O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare - servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.

Autoritățile administrației publice centrale, autoritățile publice locale, toate persoanele juridice de drept public și de drept privat înregistrate în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, precum și toți cetățenii Republicii Moldova și alte persoane fizice aflate pe teritoriul Republicii Moldova, vor asigura respectarea strictă a următoarelor măsuri de control și combatere a infecției COVID–19:

În conformitate cu prevederile statuate de art. 170 din CF, stingerea obligației fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripție, scădere, compensare sau executare silită. Potrivit reglementărilor imperative ale art. 175 din CF, stingerea obligaţiei fiscaleprin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Executivul a decis alocarea a 6 mil. lei din Fondul de intervenție al Guvernului pentru acordarea indemnizațiilor unice angajaților din sistemul medical infectaţi cu COVID-19. Hotărârea cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost aprobată pe data de 17 aprilie. Astfel, din suma menționată 2416,0 mii lei vor fi oferite Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, iar Consiliului municipal Chișinău îi vor fi alocate 416,0 mii lei. Mijloace financiare vor mai primi consiliile raionale din Cahul (112,0 mii lei); Căușeni (80,0 mii lei);

Denaturări semnificative în Raportul de venituri și cheltuieli în sumă de 175,2 mii lei — la venituri și de 4087,9 mii lei la partea de cheltuieli, precum și în sumă de 12 984,9 mii lei în Bilanțul contabil a constatat echipa Curții de Conturi, care a efectuat un audit asupra Raportului situațiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Hotărârea Curții cu recomandările și concluziile de rigoare a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Echipa de audit notează că, pe parcursul desfășurării auditului, conducerea entității a refuzat conlucrarea și comunicarea cu auditorii, ceea ce a condiționat limitarea acestora în obținerea probelor suficiente pentru exprimarea opiniei de audit aferente situațiilor financiare.