În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.

Veniturile persoanei fizice

Cancelaria de Stat propune spre consultare publică proiectul de modificare a unor hotărâri de Guvern, ce prevede schimbarea fondatorului pentru un șir de instituții publice, precum și modalitatea de numire a directorilor acestora. Astfel, directorii instituţiilor publice vor fi numiți şi eliberați din funcţie de către fondator, iar directorul adjunct – de către directorul instituţiei publice, după coordonare cu fondatorul. În prezent, pentru procedura de numire a directorului sunt prevăzute diferite modalităţi (de către fondator, ca urmare a concursului organizat de către Consiliu, de Consiliu etc.).

Înainte de a purcede la examinarea regimului fiscal este important să precizăm statutul, modul de creare și funcționare a parcurilor IT, precum și cine este eligibil de a activa în calitate de rezidenți ai acestor parcuri. Prin Legea nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în premieră pentru țara noastră cadrul legal ce reglementează procesul de creare și activitate a parcurilor pentru tehnologia informației.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) amintește potențialilor beneficiari că campania de depunere a cererilor de obținere a subvențiilor post-investiționale oferite din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural va dura până la 31 octombrie 2019. Totodată, pentru două submăsuri termenul de înaintare a cererilor diferă de cel indicat. Astfel, în cadrul submăsurii 2.3 Stimularea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor de irigare termenul-limită de depunere a actelor este 15 noiembrie, iar pentru submăsura 1.7A Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură data-limită de recepționare a dosarelor este 15 decembrie.

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

În conformitate cu art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 (cu modificările şi completările ulterioare), primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajatori, angajați şi persoane fizice care primesc alte recompense se calculează în funcție de contribuția procentuală la salariu şi la alte recompense, până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăți obligatorii stabilite de legislație.

În Monitorul Oficial din 13 martie curent, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 32 din 20 februarie 2020 din privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.

Serviciul Fiscal de Stat operează cu opt categorii de riscuri, acestea fiind incluse în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. În baza lor sunt selectate domeniile prioritare supuse monitorizării de către SFS. Riscurile analizate de SFS: Riscuri generale sunt cele identificate în activitatea tuturor categoriilor de contribuabili care desfășoară activitate de întreprinzător în partea ce ține de aspectele generale de organizare a activității, de periodicitatea controlului fiscal efectuat de SFS, de aspectele generale ce caracterizează activitatea unui contribuabil.

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Un angajat al întreprinderii activează din anul 2017 în bază unui contract individual de muncă prin cumul. Începând cu data de 1 decembrie 2019, persoana a depus cerere pentru a fi transferată la un alt loc de muncă în cadrul aceleiași întreprinderii, va activa tot în bază de contract individual de muncă, doar că deja acesta va deveni loc de muncă de bază. Urmează a fi reflectat în Informaţia IRM 19 situaţia de modificare a contractului individual de muncă în cazul în care persoana nu se angajează şi nici nu se eliberează, fiind modificate doar prevederile contractului individual de muncă?

În cazul în care o persoană cu gradul I de invaliditate muncește legal cu program parțial, poate avea o scutire la achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat? Dacă da, unde și cu ce acte se adresează? Întrebarea denotă faptul că persoana se află în raport de serviciu cu un oarecare angajator. Persoanele angajate prin contract individual de muncă, persoanele aflate în raporturi de serviciu în bază de act administrativ sau prin alte tipuri de contracte civile în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii, cu excepţia celor specificate la pct.1.2, 1.3 şi 1.5 din an.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017 nr.286 din 16.12.2016 (în continuare – Legea nr.286) (indiferent de faptul muncesc aceatea cu program deplin, parțial, au sau nu un oarecare grad de dizabilitate) se consideră persoane lucrătoare și sunt pasibile asigurării sociale de stat.

SRL „W” acorda zilnic hrană celor 20 de angajaţi în sumă de 55 lei pe zi pentru perioada lunii august 2017 cu respectarea normelor existente. Totodată, entitatea nu include în venitul salariaților acordarea facilităților respective. Cât de corect procedează în acest caz angajatorul și care sunt consecințele fiscale în cazul dat atât pentru angajator, cât și pentru angajat?

După aprobarea pe data de 1 aprilie 2020 de către Guvernul Republicii Moldova a proiectului de lege cu privire la unele măsuri de susținere a populației pe durata stării de urgență în contextul situaţiei epidemiologice din ţară şi apariţiei riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu informații suplimentare pe marginea acestui proiect. Astfel, în perioada stării de urgență, persoanele, inclusiv cele revenite de peste hotare și înregistrate cu statut de șomer la subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), beneficiază lunar de ajutor de șomaj în cuantum de 2775 lei, chiar dacă nu au stagiul de cotizare necesar pentru a beneficia de acest ajutor conform legislației în vigoare. Scopul acestor prevederi constă în susținerea populației fără un loc de muncă în perioada stării de urgență.

Ministerul Finanțelor propune ca, din 1 ianuarie 2020, exigibilitatea plății TVA la serviciile importate să apară din momentul importului sau din momentul achitării, în funcție de care din ele a avut loc mai înainte, iar obligația fiscală privind achitarea TVA să se realizeze până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut unul din cele două evenimente: fie importul, fie achitarea. Aceste propuneri se conțin în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor. Inițiativele înaintate reprezintă o măsură de simplificare a procesului de raportare și achitare a impozitelor de către mediul de afaceri, având drept consecință reducerea timpului necesar pentru realizarea acestor obligații și, respectiv, a costurilor de percepere a impozitelor.

Un proiect ce are drept scop reglementarea modalității de implementare a activităților de interes comunitar, stabilirea formulei de calcul a numărului de ore, care urmează a fi prestate de către șomerii din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Astfel, Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social va fi completat cu prevederi care stabilesc angajamentele și garanțiile șomerilor antrenați în activități de interes comunitar,

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune un remediu pentru reducerea numărului adresărilor salariaților care urmează a fi concediați în perioada aflării în concedii medicale, precum și numărul de adresări în instanța de judecată privind restabilirea la locul de muncă. Autoritatea a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului muncii. Astfel, se propune completarea art.86 din CM ce prevede cazurile de concediere cu un articol, potrivit căruia, dacă la data stabilită în ordinul de concediere salariatul se află în concediu medical, ziua eliberării va fi considerată prima zi de muncă după revenirea la muncă. În acest mod se va reglementa

Asistența medicală primară acordată de medicul de familie va include și evaluarea anuală complexă a stării de sănătate a persoanelor vârstnice pentru depistarea precoce a maladiilor care au nevoie de îngrijire integrată, în vederea promovării îmbătrânirii sănătoase. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultări publice proiectul hotărârii privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1387 din 10 decembrie 2007 cu privire la aprobarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, este propusă completarea acesteia cu prevederi ce au ca scop îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii medicale calitative și echitabile.

Banca Națională a Moldovei îndeamnă publicul să reclame cazurile în care se percep comisioane mai mari decât cele legale, la plățile interbancare electronice. Pentru procesarea unui document de plată în regim normal, se percep cel mult 3,5 lei, iar în regim de urgență – 20 de lei. Acestea sunt valorile maxime la comisioanele/tarifele pentru ordinele de plată recepționate în mod electronic, în lei moldovenești, prin intermediul sistemelor automatizate de deservire la distanță: internet payments, pc-payments, mobile payments. În cazul în care comisioanele nu sunt aplicate în limitele tarifare legale, persoanele fizice sau juridice, în afara acțiunilor de revendicare a drepturilor lor legale, sunt îndemnate să înainteze o petiție Băncii Naționale (BNM), conform procedurii prevăzute de Codul administrativ.

Începând cu 1 ianuarie 2020, va spori indemnizația unică pentru tinerii specialiști absolvenții ai studiilor postuniversitare de rezidențiat și ai învățământului profesional tehnic medical, care și-au efectuat studiile în bază de contract sau din contul bugetului de stat și care vor fi angajați în baza repartizării eliberate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției sociale. Astfel, indemnizația pentru medici și farmaciști se va majora de la 45 mii lei la 120 mii lei, iar cea pentru personalul medical și farmaceutic – de la 36 mii lei la 96 mii lei.