În 2008, băncile centrale, în frunte cu banca centrală americană (Fed), s-au aruncat în lupta pentru salvarea sistemului financiar mondial. După şapte ani şi mii de miliarde de dolari printaţi şi aruncaţi în piaţă, acestea nu mai deţin răspunsurile şi ar putea constitui chiar ele un risc major pentru eco­nomia mondială, potrivit Reuters, citat de Ziarul Financiar.

China este cel mai mare consumator de minereu de fier din lume. Această materie primă este vitală pentru industrii precum cea a oţelului şi construcţiilor. Ieri, preţurile mineterului de fier au ajuns la minimele ultimelor patru luni după un curs chinuit în ultimul an. Această evoluţia spune totul despre mersul economiei chineze şi al lumii emergente în general.

Ratele dobânzilor în băncile centrale din diverse țări niciodată nu au fost atât de mici, iar politica monetară niciodată nu a fost mai relaxată decât acum. De la începutul anului 2015, în total 53 de bănci centrale din întreaga lume și-au relaxat politicile pentru a stimula creșterea, a evita deflația, sau ambele.

Media generală a preţurilor producţiei industriale scade continuu începând din vara anului trecut, iar în unele sectoare ieftinirile afectează deja fluxurile de numerar ale companiilor. Specialiştii în insolvenţă întrevăd posibile falimente.

În Danemarca, o ţară care face eforturi extraordinare pentru a lupta cu deflaţia importată din zona euro, o bancă este hotărâtă să ceară companiilor dobândă pentru depozite, iar altele, mai mari, au anunţat că ar putea face la fel dacă banca centrală coboară dobânzile de referinţă şi mai mult sau le menţine sub 0% mai mult timp.

Decenii întregi, guvernele din toata lumea au căutat un mod prin care să ţină preţurile sub control, în cele din urmă rolul fiind asumat de băncile centrale prin politici care vizau atingerea ţintelor prestabilite ale inflaţiei, astfel încât să asigure stabilitatea preţurilor şi a valutelor naţionale.

Inflaţia anuală din Germania a încetinit puternic în decembrie, la doar 0,1%, de la 0,5% în noiembrie, potrivit datelor biroului de statistică din Germania, care măresc probabilitatea ca preţurile de consum din zona euro să fi scăzut luna trecută, prima oară în ultimii cinci ani. În noiembrie, preţurile de consum din Germania au crescut cu 0,5% în termeni anuali.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să lase nemodificată dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%, transmite Reuters. De asemenea, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nemodificată şi dobânda la facilitatea de creditare marginală, la 0,30%, precum şi dobânda la depozite, la minus 0,20%.

Datoria publica la nivel planetar a crescut cu 57 de trilioane de dolari, in cei 8 ani grei care s-au scurs de la declansarea crizei financiare, ajungand la un nivel record, conform datelor prezentate de McKinsey Global Institute.

Evoluția de pe piața valutară este condiționată de mai multi factori interni și externi. Aceasta este explicația pe care o dau reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei cu privire la devalorizarea monedei naționale. „Economia americană se relansează, economia europeană se află în recesiune. Există pericolul de deflație și asta are impact asupra euro și alte valute din regiune. Pe plan intern, este o cerere mai mare din parea agenților economici, e un factor sezonier”, a declarat directorul departamentului operaţiuni valutare BNM, Lucia Hadîrcă.

Moneda naţională continuă să se deprecieze în faţa principalelor valute, iar evoluţia cotaţiilor afişate de casele de schimb denotă o tendinţă de depreciere. Pentru cei care vor să cumpere astăzi dolari SUA, ratele sînt situate între 16.70 lei şi 17.25 lei pentru un dolar, iar vînzarea de către băncile comerciale şi casele de schimb valutar a monedei unice europene se face la un curs de cel puţin 19.69 lei şi un maxim de 20.35 lei pentru un euro, informează Moldpres.

Elveţia, un stat ale cărui active financiare sunt luate cu asalt de investitori, şi-a asigurat săptămâna aceasta cele mai mici costuri de finanţare din lume prin obligaţiuni cu scadenţa la zece ani, în timp ce alte ţări europene se pot finanţa pe termen mai scurt la dobânzi ultrareduse sau chiar negative. Pentru unii analişti situaţia este înspăimântătoare deoarece le aminteşte de cei 20 de ani de deflaţie care au îngheţat creşterea economică în Japonia.

Perturbările din societate, precum şi majorarea vertiginoasă a preţurilor la produsele agroalimentare, devalorizarea monedei naţionale, reducerea veniturilor reale ale populaţiei şi alţi factori cu impact social puternic, au condus la scăderea drastică a nivelului de protecţie şi a calităţii vieţii cetăţenilor din Moldova. Declația a fost făcută astăzi de către Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Rata inflației în zona euro ar putea intra în teritoriul negativ în lunile următoare, însă va fi vorba doar un fenomen temporar, a declarat vice-președintele Băncii Central Europene (BCE), Vitor Constancio, într-un interviu acordat revistei germane WirtschaftsWoche, transmite Reuters.

Gazul natural, livrat consumatorilor casnici, se va ieftini. Președintele Nicoale Timofti a promulgat Legea privind modificarea articolului 4 din Legea nr. 123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale (nr. 1856-VII, 3 decembrie 2015). Decretul acestuia a fost publicat în Monitorul Oficial din 18 decembrie 2015.

Inflaţia scăzută, stagnarea economică din ţările din centrul şi estul Europei, precum şi programul de stimulare a economiei derulat de Banca Centrală Europeană vor determina ţările din Europa Centrală şi de Est să îşi ducă dobânzile de politică monetară la minime istorice săptămâna aceasta, scrie Bloomberg.

Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-februarie 2016 indicele producţiei industriale faţă de ianuarie-februarie 2015 a constituit 97,7%. În luna februarie 2016 faţă de februarie 2015 acest indice a marcat 99,7%. Industria extractivă în ianuarie-februarie 2016 comparativ cu ianuarie-februarie 2015 a înregistrat o descreştere a volumului producţiei cu 9,3%.

Cum deflaţia, spaima băncilor centrale, s-a instalat în zona euro, şomajul rămâne încăpăţânat la cote ridicate şi economia nu are încă forţa de a sprinta, presiunile sunt mari ca Banca Centrală Europeană să extindă masivul program de achiziţii de active, adică să arunce cu şi mai mulţi bani pe pieţe.

Dobânzile la care se împrumută de pe piaţă Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligaţiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluţiei slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligaţiuni cu scadenţa în august 2014 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro.

Producţia şi serviciile din zona euro au înregistrat în septembrie cel mai încet ritm de creştere din acest an, ceea ce ridică noi semne de întrebare asupra posibilităţii revenirii economiei din regiune în ultimul trimestru din acest an, informează Bloomberg. Indicatorul Purchasing Managers Index (PMI) pentru zona euro a coborât la 52,3 în septembrie faţă de 52,5 în luna august, potrivit unui sondaj realizat de firma de analiză Markit Economics. Această scădere depăşeşte aşteptările analiştilor de la Bloomberg, care au anticipat o stagnare a indicatorului la 52,5.