Entității „Z” SRL i-a fost instituit post fiscal staţionar, în cadrul căruia la finele fiecărei zile de lucru depozitul întreprinderii este sigilat de funcţionarii fiscali responsabili de activitatea postului fiscal și desigilat în fiecare dimineaţă ulterioară. În una din dimineţi funcţionarii fiscali au constatat ruperea sigiliului aplicat pe ușa depozitului, iar conducătorul întreprinderii nu a putut explica cine și cu ce scop a deteriorat sigiliul. Lipsuri de mărfuri din depozit nu s-au constatat. Îi vor fi aplicare sancţiuni entității „Z” SRL în aceste condiții?

În cadrul postului fiscal la entitatea „N” SRL este sigilat depozitul entității la finele zilei de lucru și desigilat în dimineața zilei următoare. Entitatea „N” consideră neîntemeiată sigilarea depozitului, deoarece accesul în depozit este îngreunat, iar în depozit se păstrează și mărfuri care aparțin altor entități. Ce prevede legislația în vigoare la acest capitol?

În perioada 3-10 iunie curent, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri infracționale și conturi în valoare de 2,5 mil. lei, potrivit datelor Centrului Național Anticorupție cu referire la sinteza săptămânii. Totodată, în această perioadă au fost efectuate 11 analize operaţionale şi una strategică, alte 25 fiind în proces de elaborare. În sinteză se mai spune că Direcţia legislaţie a expediat autorilor de proiecte 8 rapoarte de expertiză anticorupţie şi 18 avize, iar alte 22 materiale sunt în proces de examinare.

În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor. Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Proiectul regulamentului ce stabilește condițiile și procedura de acreditare a platformelor electronice de achiziții (PEA) în cadrul MTender, inclusiv condițiile și procedura de acreditare și sistare a acreditării, dar și atribuțiile Comisiei de acreditare a PEA este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Conform documentului, în componența Comisiei, care reprezintă un organ colectiv cu statut permanent, abilitat cu funcția de luare a deciziilor privind acreditarea PEA, va fi inclus un secretar de stat al Ministerului Finanțelor, care va avea funcția de președinte al Comisiei.

Evidența sigiliilor numerotate în subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat se va efectua în baza documentelor primare de strictă evidență, potrivit seriei și numărului de ordine al fiecărui sigiliu. Ghidul cu privire la procedurile de sigilare și desigilare a fost modificat și publicat în Monitorul Oficial.

Legea ce se referă la crearea Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a fost publicată în Monitorul Oficial, nr.155-161 din 19 mai 2017. Conform actului legislativ intrat în vigoare, în scopul recuperării bunurilor infracţionale va fi creată, în calitate de subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, iar bugetul acesteia va fi reflectat separat în bugetul Centrului Naţional Anticorupţie.

Bunurile infracţionale, în special cele asimilate corupţiei şi spălării banilor, vor fi recuperate. Proiectul privind înfiinţarea Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale a fost votat în lectură finală.

În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor. Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Doi concurenţi, din cei trei care au candidat pentru funcţia de şef al Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale din cadrul CNA (ARBI), au promovat examenul scris. Pretendenții au fosta preciați cu notele 6,38, 7,46 şi 8,25. Candidatul cu cea mai mică notă a fost exclus din concurs.

În acest sens a fost elaborat Proiectul legii privind recuperarea bunurilor infracționale, care prevede instituirea Serviciului Recuperarea Bunurilor Infracționale. Scopul proiectului constă în dezvoltarea capacităților și instrumentelor necesare recuperării bunurilor infracționale, în special din infracțiunile de corupție și spălare de bani.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din CF, prin noțiunea de contribuabil, subiect al impunerii se înțelege persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalitățile şi amenzile respective; persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plățile indicate.

Conform prevederilor art. 129 pct. 6) din CF, prin obligație fiscală se subînțelege obligaţia contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.

Facilitatea care oferă posibilitatea vămuirii autoturismelor înmatriculate în străinătate sau în regiunea transnistreană cu achitarea a doar 30% din cota accizei își încheie valabilitatea la 30 iunie curent. După expirarea acestui termen, cei care nu și-au înmatriculat automobilele vor avea dreptul să se afle pe teritoriul ţării nu mai mult de șase luni pe an, în timp ce circulația autoturismelor înmatriculate în regiunea transnistreană va fi interzisă. Serviciul Vamal amintește că, în perioada de la 1 ianuarie 2017 până la 1 iulie 2017, mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703, care au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice rezidente până la data de 1 noiembrie 2016, indiferent de termenul de exploatare, ce au fost declarate prin acţiune conform articolului 1841 din Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000 şi articolului 10 alineatul (3) din Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe

Serviciile specializate ale Vămii au deconspirat o schemă infracțională de folosire abuzivă a facilităților prevăzute de Legea nr. 280 din 16 decembrie 2016, care le oferă posibilitatea rezidenților care au introdus până la data de 1 noiembrie 2016 autoturisme cu numere de înmatriculare străine să le plaseze în regim vamal de import cu achitarea accizei în mărime de 30% din cota accizei stabilite pentru anul 2016.

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2015, a fost publicat Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 611 din 24.07.2015, potrivit căruia a fost aprobat Ghidul cu privire la procedurile de sigilare și desigilare.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în lucru, comunică despre modificările şi completările operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 31 decembrie 2013, nr. 320-321, art. 871) la articolele 254, 2631 şi 129 ale Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (în vigoare din 1 ianuarie 2014). Articolul 254 a fost modificat atât în partea formulărilor încălcărilor, cât şi în partea ce ţine de cuantumul amenzilor. Atenţionăm că pentru neasigurarea bilanţului numerarului în maşina de casă şi de control cu memorie fiscală, care constă în formarea excedentului de numerar nejustificat, sancţiunea nu se va aplică dacă suma excedentului nu va depăşi 20 de lei.

Conform art. 227 din Codul fiscal, una din măsurile de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale este aplicarea sechestrului pe bunurile contribuabilului restanţier, care se face în temeiul unei hotărîri emise de conducerea organului fiscal pe un formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Procedura sechestrării bunurilor, ca modalitate de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, este reglementată prin Ordinului IFPS nr. 295 din 08.06.2010 (Monitorul Oficial nr. 98-99/336 din 15.06.2010). Formularul Hotărîrii cu privire la asigurarea stingerii obligaţiei fiscale este aprobat prin anexa nr.1 la ordinul menţionat. Pentru efectuarea procedurii este competent organul fiscal, în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile imobile.