În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Sancțiunea disciplinară reprezintă o măsură de răspundere aplicată salariatului pentru încălcarea disciplinei muncii sau a altor obligații prevăzute de legislația muncii și de actele normative interne ale angajatorului.

Conform Codului de procedură civilă, ședințele de judecată au loc în mod public. Cu titlu de excepție, pot avea loc ședințe închise numai în scopul protejării informației ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informații a cărei divulgare este interzisă prin lege.

Serviciul Fiscal de Stat este investit cu dreptul de a executa silit creanțele contribuabililor față de bugetul public național, date în competența sa și anume: Impozitele și taxele – astfel cum sunt enumerate la art.6 din Codul fiscal (în continuare – CF);

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 20 februarie curent, a aprobat proiectul legii cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv al Codului de executare (CE), elaborat în temeiul prevederilor mai multor hotărâri ale Curții Constituționale și în scopul perfecționării mecanismului de executare benevolă a documentelor executorii.

Fondarea întreprinderii este un subiect foarte important pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere și care inițial doresc să cunoască toate acțiunile necesare a fi întreprinse și actele ce urmează a fi întocmite în acest sens. Cu toate acestea, aspectele juridice ce țin de lichidarea

Cadrul juridic al activității de evaluare a bunurilor și drepturilor patrimoniale, al activității de evaluare profesională, precum și al reglementării de stat și obștești a acestei activități este stabilit de Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare.

În cadrul ședinței plenare din 20 iulie anul curent Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul legii taxei de stat, elaborat în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul taxelor de stat, la necesitatea asigurării unui echilibru bugetar de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu.

Înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor în Republica Moldova este obligatorie. Dreptul de proprietate apare din momentul înscrierii acestuia în registrul bunurilor imobile. Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil asigură recunoaşterea publică şi ocrotirea de către stat a acestor drepturi.

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

Poprirea reprezintă o măsură de conservare dispusă de administratorul insolvabilității/lichidator, constând în indisponibilizarea sumelor de bani ori a creanțelor cu termen sau sub condiție, a titlurilor de valoare ori a altor bunuri mobile incorporabile sau

Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul legii taxei de stat, elaborat în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul taxelor de stat, la necesitatea asigurării unui echilibru bugetar de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu.

În contextul clarificării unor aspecte procedurale specifice evidenței răspunderii materiale a persoanelor vinovate de pierderi și lipsuri, urmează examinarea circumstanțelor legale și faptice referitor la condițiile de depistare a lipsurilor/pierderilor materiale, identificarea persoanelor vinovate, determinarea mărimii prejudiciului cauzat și modul de compensare.

La data de 18 iulie 2025 în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 187/2025, ale cărei prevederi, cu unele excepții, au fost puse în aplicare din 18.07.2025. În temeiul legii menționate au fost operate modificări în mai multe acte normative, inclusiv, la Legea taxei de stat nr. 213/2023, pe care le vom analiza în continuare.

Încetarea procesului de insolvabilitate este reglementată de Legea insolvabilității nr. 149/2012.

Conform prevederilor art. 150 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, executarea creanţelor creditorilor poate începe doar după şedinţa de validare.

Conform prevederilor art. 144 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

Odată cu admiterea spre examinare a cererii introductive, sarcina primordială a procesului devine verificarea circumstanțelor de fapt ce adeveresc existența sau lipsa temeiului de declarare a insolvabilității debitorului, invocat de deponent. Sarcinile etapei respective