Guvernul din Croaţia a decis să anuleze datoriile de până la 35.000 de kuna (5.146 dolari) acumulate de persoanele cu venituri de până la 1.250 kuna pe lună (184 dolari), decizie fără precedent menită să susţină economia prin stimularea consumului intern. Măsura, care intră în vigoare luni, se referă la persoanele cu venituri reduse, care locuiesc cu chirie şi nu îşi pot plăti datoriile, relatează CNBC.

În perioada 27-28 Noiembrie 2014, șeful IFPS, Ion Prisăcaru, participă la Conferința Șefilor Administrațiilor Fiscale din Europa de Sud-Est, cu genericul ,,Implementarea unui program de conformare a persoanelor fizice cu venituri mari, provocări și răspunsuri''. Evenimentul se desfășoară la Ljubljana, Slovenia, fiind organizat de către Centrul de Excelență în Finanțe și Fondul Monetar Internațional.

Practica internațională demonstrează că o cotă mare a TVA nu aduce întotdeauna venituri mari la buget, ci conduce la acțiuni masive de evaziune fiscală. Președintele Asociației producătorilor de conserve „Speranța-Con", Ivan Sandic, a declarat pentru „Infotag" că toți conducătorii fabricilor consideră reducerea impozitului „actuală și oportună".

În perioada 2-15 aprilie curent, expertul FMI — dl Michael O’Grady se află în vizită de lucru la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Scopul acestei vizite consta în acordarea asistentei tehnice privind implementarea managementului riscului de fraudă si implementarea masurilor de detectare si prevenire a fraudei fiscale.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional şi-a început marţi, 22 aprilie, vizita de evaluare la Chişinău cu întrevederi la Guvern şi la nivel de experţi la Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Biroul Naţional de Statistică, transmite MOLDPRES cu referire la reprezentanţa FMI în Republica Moldova.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Reprezentanții BNM despre situația pe piața valutară Asupra evoluții pieței valutare în ultimele zile influențează demisia Guvernului, discuțiile pe marginea situației din sectorul bancar, suspendarea vizitei misiunii FMI și alte discuții pe care le poartă autoritățile moldovenești cu partenerii de dezvoltare, anunță prim-viceguvernatorul BNM, Marin Moloșag.

Atena nu va continua procesul de privatizare al Public Power Corporation (PPC) — cea mai mare companie de electricitate din Grecia sau al operatorului reţelei energetice a ţării — ADMIE — a afirmat ministrul elen al Energiei, Panagiotis Lafazanis, în pofida promisiunilor făcute creditorilor internaţionali potrivit cărora nu vor fi oprite tranzacţiile aflate în derulare, transmite Reuters.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Problema Europei este că Germania nu cheltuie îndeajuns, iar aceasta nu pentru că angajaţii, care n-au prea văzut măriri vizibile de salarii în ultimii zece ani, nu vor să scoată bani din portofel, ci pentru că guvernul de la Berlin nu vrea, deşi economia are nevoie de investiţii şi de o nouă infrastructură, scrie jurnalistul Matt O'Brien pe blogul Wonkblog al publicaţiei americane The Washington Post.

FMI a crescut în ultimii ani numărul condiţiilor ataşate împrumuturilor acordate ţărilor care întâmpină dificultăţi financiare, în pofida promisiunilor de a limita ceea ce criticii instituţiei internaţionale consideră a fi cereri oneroase, arată un studiu. Ţările care sunt disperate să obţină bani de la FMI sunt în dezavantaj în discuţiile cu instituţia, care se desfăşoară similar unor negocieri «cu pistolul la tâmplă», potrivit unui studiu al Eurodad, o reţea de 48 de ONG-uri din 19 ţări europene, cu activitate în domenii precum finanţarea pentru dezvoltare şi combaterea sărăciei.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează că în acest an Republica Moldova va înregistra o creştere economică de 3,5 la sută, urmată de un avans de 4,5 la sută în 2015, informează MOLDPRES cu referire la raportul World Economic Outlook, publicat marţi de instituţia financiară internaţională. FMI a revizuit în scădere previziunea de creştere de la 4,0 la sută cît anticipa în octombrie. Creşterea estimată pentru anul 2014 urmează un avans de 8,9 la sută înregistrat în 2013, cînd Republica Moldova a avut una din cele mai puternice creşteri economice din Europa.

Anul 2014 a fost marcat de politici economice populiste, care s-au accentuat tot mai mult odată cu apropierea alegerilor parlamentare și care au fost deseori în detrimentul rațiunilor economice.

Experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) au apreciat joi că măsurile de austeritate implementate în unele ţări bogate, uneori sub presiunea Fondului, au contribuit la creşterea inegalităţilor sociale. "Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor", admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.

Guvernul de centru stânga al Suediei se află sub presiunea uriaşă a datoriilor acumulate de populaţie şi a preţurilor supraevaluate cu 20% ale proprietăţilor imobiliare, potrivit FMI, riscuri care umbresc perspectivele economiei, una dintre puţinele care mai performează în Europa.

Cu simple sugestii, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reuşeşte să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, şi netezeşte calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituţia sa poate lupta contra deflaţiei şi anemiei economice.

Vicepremierul, ministrul Economiei Valeriu Lazăr consideră că „între guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu există divergenţe”. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, comentând rezultatele negocierilor cu Misiunea FMI, care şi-a încheiat vizita în Republica Moldova la finele lunii ianuarie, principalul negociator al Moldovei a spus că „guvernul nu necesită resursele FMI, dar necesită expertiza şi consultările specialiştilor fondului”.

Moldova și FMI așa și nu au mai ajuns la o înțelegere în ce privește continuarea colaborării cu Fondul. Motivul ar fi faptul că autoritățile Republicii Moldova nu au acсeptat condițiile impuse de grupul de lucru care a venit pe două săptămâni în țara noastră, în frunte cu Max Alier. Astfel, FMI a insistat în timpul întrevederilor cu oficialii moldoveni pe revenirea la TVA-ul de 20% pentru agenții economici și agricultori, dar și majorarea tarifelor la agentul termic.

După apelul Asociației Obștești ”Liga Bancherilor din Moldova”, este cunoscut faptul, că sectorul bancar din Republica Moldova a fost mereu un exemplu de eficiență a transformărilor structurale spre economia de piață, iar moneda națională, leul moldovenesc, a devenit un atribut indispensabil al independenței economice a țării. Anume acest sector a aplicat printre primele tehnologiile informaționale moderne, standardele internaționale de contabilitate și raportare financiară, gestionarea prudentă a riscurilor, principiile guvernării corporative.

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au finalizat programul de evaluare a sectorului financiar al Republicii Moldova (FSAP), menţionînd progresele înregistrate de ţara noastră şi oferind recomandări pentru neutralizarea sau diminuarea riscurilor din sectorul financiar, relatează NOI.md.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.