Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct. Norma legală prevede că salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.   În articolul „Restricții legale în cazul prestării muncii prin cumul”, publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, Olga Donciu analizează normele juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul și atrage atenția că CIM pentru prestarea muncii prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 5) subpct.a) din Codul fiscal, rezident al Republicii Moldova se consideră orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: i) are domiciliu permanent în Moldova, inclusiv:

Angajarea şi transferul unor categorii de lucrători la alt lucru se vor face conform avizelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сoncedierea salariatului pentru refuzul de a trece examenul medical obligatoriu. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi efectuarea examenului medical sunt suportate de angajator.

Cum urmează a fi declarat în tabelul nr. 2 din Declaraţia IPC21 perioadele de aflare în concediu neplătit a angajaţilor care activează în cadrul entităţilor economice care au aderat la parcul IT? În cazul în care angajatul s-a aflat în concediu neplătit parţial pe parcursul lunii, urmează ca perioadele să fie fragmentate ca şi pentru cazurile în care angajatul s-a aflat în concediu ordinar plătit?

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va publica lista agențiilor private care își desfășoară activitatea în domeniu, care vor fi selectate în conformitate cu prevederile legislației și în baza unor criterii stabilite.

Care este perioada care necesită a fi declarată în tabelul nr. 2 al Declarației IPC21 în cazul în care angajatului i-a fost calculat indemnizația pentru concediul nefolosit?

Este în drept întreprinderea să ofere angajaților săi tichete de masă, la o valoare nominală diferențiată pentru fiecare lucrător, în funcție de orele de muncă, munca pe schimburi (ture de noapte) etc.? În cazul în care întreprinderea angajează ocazional (la necesitate, în funcție de volumul de producere) lucrători în baza contractelor civile de prestări servicii, poate să le ofere tichete de masă?

Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor

Începând cu 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare prevederile Legii nr.241 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative, conform cărora indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente

În ediția 3(94) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat un interviu elaborat cu doamna Victoria Belous, pe care vă îndemnăm să-l consultați în continuare.

Cum se va reflecta în evidența contabilă reparația curentă pentru mijlocul fix care funcționează și valoarea contabilă este zero? Se vor capitaliza oare cheltuielile de reparație a mijlocului fix, efectuate cu scopul de a prelungi durata de funcționare și majorării beneficiilor economice?

Potrivit art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

La finele anului 2024 a fost publicat Ordinul ministrului Finanțelor nr. 155 din 26.12.2024 cu privire la modificarea și completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.216/2015 (în continuare – OMF nr. 155/2024), care au intrat în vigoare la 01.01.2025.

Potrivit Raportului publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în primele 9 luni ale anului curent au fost înregistrați 24564 șomeri noi, dintre care 62,8% provin din mediul rural.   Totodată, din numărul total de șomeri înregistrați în această perioadă, 33,7% erau pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar 64,8% dintre șomeri aveau un nivel de instruire primar/gimnazial/liceal și nu dețineau o calificare profesională. De asemenea, datele denotă că 1,9% au constituit persoane cu dizabilități, 34,5% aveau vârsta cuprinsă între 16-35 ani, 4,8% au constituit persoanele de etnie romă, iar 2,6% sunt persoane reîntoarse de peste hotare.

La determinarea impozitului pe venit aferent plăților salariale pentru luna de gestiune, apar adesea situații în care suma impozitului urmează să fie rambursată unor salariați. Cazurile pot varia, de exemplu, atunci când unii salariați au fost în concediu de odihnă fără plată timp de 1-2 luni și utilizează scutirea cumulativă pentru lunile de la începutul anului.

Procedurile privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă ar putea fi modificate. Autoritățile propun pentru consultare publică proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1276/2018.   Astfel, va fi prevăzută a nouă procedură – de subvenționare a cheltuielilor de transport pentru persoanele cu dizabilități accentuate sau severe din rândul șomerilor care se angajează în câmpul muncii. Această subvenție se va acorda pentru acoperirea cheltuielilor de transport a persoanelor menționate, care se angajează pe o perioadă nedeterminată sau determinată la un loc de muncă propus de

Determinarea indemnizației pentru concediul de odihnă poate ridica semne de întrebare atunci când salariații prestează muncă în schimburi. Deși programul de lucru poate fi atipic – ture de zi, de noapte – legislația RM aplică aceleași reguli

Ministerul Economiei a elaborat proiectul Regulamentului privind modul de selectare și numire a membrilor consiliului întreprinderilor de stat și societăților cu capital majoritar și condițiile de remunerare a acestora, pentru a asigura un proces de selecție transparent și competitiv din punct de vedere decizional. Documentul poate fi consultat până la 15 martie curent.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2022 inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării cerințelor legislației, 97 controale, dintre care 64 în domeniul raporturilor de muncă, 21 – a securității și sănătății în muncă, 11 – complexe și 1 – în domeniul migrației de muncă. Din numărul total de controale efectuate 56 au fost planificate (51 – în sectorul public și 5 – în sectorul real) şi 41 – inopinate (15 – în sectorul public și 26 – în sectorul real).   În rezultatul acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 756 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, inclusiv 500 – în domeniul raporturilor de muncă

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?