În cadrul ședinței plenare de astăzi, 6 august 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului și a aprobat Programul de activitate al noului Executiv. Astfel, Guvernul condus de prim-ministrul Natalia Gavrilița,  are următoarea componență: Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene – Nicu Popescu (viceprim-ministru) Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – Andrei Spînu (viceprim-ministru)

Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat lansarea începând cu 1 iunie 2023 a unui nou Program guvernamental de suport a antreprenoriatului și stimularea investițiilor inovaționale, întitulat generic Programul ”373” , elaborat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și care va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Societatea cu răspundere limitată (SRL), la decizia adunării generale a asociaților şi conform prevederilor statutului, va putea emite obligațiuni corporative în vederea finanțării activității sale. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 mai proiectul completărilor la Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată elaborat de Ministerul Economiei și se referă la reglementarea dreptului SRL de a emite obligațiuni, în contextul includerii completărilor efectuate la Legea nr.171/2012 privind piața de capital.   Conform proiectului, emisiunea, plasarea, circulația şi anularea obligațiunilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului civil, Legea nr. 171/2012, actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare şi statutul SRL.

Intervenţia de urgenţă cu măsuri anticriză concrete pentru persoane fizice şi juridice reprezintă o prioritate de bază pentru Guvern în perioada pandemiei de COVID-19. Totodată, Guvernul, ținând cont de măsurile pentru micșorarea impactului generat de pandemia de COVID19 deja aprobate prin Legea nr. 60 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, dar și prin alte acte, consideră că unele inițiative prin care se propun măsuri de susținere dublează prevederile existente.   Executivul a examinat inițiativa legislativă prin care se propune o serie de instrumente anticriză destinate persoanelor fizice şi juridice.

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat astăzi conceptul Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților”, acțiune prevăzută în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020 – 2023.   Potrivit Secretarului de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina, prin concept se propune instituirea unui sistem informațional care va permite automatizarea proceselor de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii: „Sistemul va asigura păstrarea istoricului aferent raporturilor de muncă și va facilita accesul la date în timp real, fapt ce va contribui la combaterea fenomenelor salariului „în plic” și a muncii nedeclarate”.

Ministerul Finanțelor invită reprezentanții sectorului asociativ, comunității de cercetare, comunității de donatori, autorităților și instituțiilor publice, precum și alți actori interesați, la sesiunea de consultări publice a proiectelor Planului Național de Dezvoltare pentru anii 2023-2025 și Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, pe segmentul finanțe publice.

Persoanele fizice și juridice care produc, depozitează, prelucrează, sortează, ambalează, importă/exportă și comercializează fructe și legume în stare proaspătă vor asigura respectarea condițiilor de calitate a produselor, în conformitate cu standardele din domeniu. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei fructelor și legumelor proaspete supuse controlului și modificarea HG nr. 929/2009 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete.  

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Cheltuielile unității suportate pentru organizarea și realizarea învățământului dual sunt pasibile de compensare din bugetul de stat, în proporție de cel mult 50% din cheltuielile admise pentru compensare, în conformitate cu actele normative ce urmează a fi elaborate de Guvern, prevede Legea nr. 110 din 21 aprilie 2022 cu privire la învățământul dual, ce reglementează condițiile și caracteristicile desfășurării acestui tip de învățământ care a fost publicată în Monitorul Oficial din 20 mai curent.   Amintim că învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional-tehnic, ce implică instruirea teoretică realizată la instituția de învățământ profesional-tehnic și instruirea practică, ce are loc

Astăzi Guvernul și-a asumat răspunderea asupra a patru proiecte de legi. Primul ține de  modificarea Legii nr. 270/2018  privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează salariile personalului medical, care urmează a fi majorate în câteva etape. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, salariile acestora vor fi majorate cu 30%, iar ulterior, de la 1 ianuarie 2021, cu încă 30%. Totodată, în prima jumătate a anului viitor este preconizată o altă majorare – cu 40%.  

Impozitul pe bunurile imobiliare este impozitul local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. În cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător acest impozit se achită în funcție de data apariției dreptului de proprietate: în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent1.   Respectiv, subiecții impunerii deja primesc avizele de plată a acestui impozit.

Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024 a fost aprobat în ședința de astăzi a Guvernului. Acesta include schimbări conceptuale, dar și sistemice de optimizare a administrării fiscale și are drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, identificarea instrumentelor de

Cererea Republicii Moldova privind programul de reforme economice post Covid-19 a fost aprobată luni, 20 decembrie, de Consiliul de directori executivi ai Fondului Monetar Internațional (FMI). Programul va fi finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF), comunică Ministerul Finanțelor.    În baza deciziei, FMI urmează să deburseze Republicii Moldova aproximativ $84,4 mil. Plățile totale preconizate în cadrul mecanismelor ECF și EFF pe o perioadă de 40 de luni se va ridica la aproximativ $590,6 mil. În perioada următoare, Guvernul va trebui să implementeze politici capabile să atenueze impactul pandemiei și să impulsioneze dezvoltarea economică.

Inițiativa legislativă cu privire la atribuirea Agenției Achiziții Publice a funcției de a constata încălcarea regulilor de inițiere şi desfășurare a procedurilor de achiziții publice (prevăzute la art. 3271 din Codul contravențional (CC)) a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 16 februarie curent.    Autorii inițiativei justifică necesitatea operării modificării prin faptul că, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la CC aprobate prin Legea nr. 295/2017, a fost modificat art. 402 din CC, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271, fără ca aceasta să fie atribuită unei altei autorități publice.

Coeficientul de indexare al pensiilor ar putea fi modificat, constituind rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a aceluiași an față de luna decembrie a anului precedent.   Guvernul a oferit aviz pozitiv pentru inițiativa legislativă prin care se propune asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii. În document se menționează că pensia medie pentru limită de vârstă la 1 ianuarie curent a constituit 2595 lei, în timp ce pensia maximă a depășit 120 mii lei.

Din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) vor fi finanțate programele și proiectele incluse în Documentul Unic de Program, valoarea FNDRL fiind aprobată anual prin legea bugetului de stat. Guvernul a aprobat cadrul normativ ce se referă la activitatea Fondului:   Regulamentul privind gestionarea mijloacelor financiare alocate din FNDRL; Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională propuse spre finanțare din FNDRL; Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea programelor și proiectelor

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

Lista documentelor necesare a fi anexate de plătitorul vamal la cererea de restituire a drepturilor de import sau de export plătite în plus va fi redusă, fiind excluse documentele aferente cesiunii creanței, notificarea privind cesiunea creanței și solicitarea de a efectua stingerea datoriilor față de bugetul public național, contractul de cesiune a creanțelor și actul de verificare în original între plătitorul vamal și creditor, întocmit la ziua depunerii cererii.   Guvernul a aprobat în ședința astăzi, 22 decembrie curent, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus, aprobat prin HG nr.879/2014.

Finanțarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul unic de program se va efectua din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), valoarea căruia se va aproba anual prin legea bugetului de stat. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat respectivul  proiect de lege.   Potrivit documentului, mijloacele FNDRL vor fi utilizate pentru sporirea competitivității și a ocupării forței de muncă în regiunile de dezvoltare, revitalizarea economică și socială a orașelor, îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare regionale și locale, construcția și renovarea infrastructurii sociale, precum și pentru cofinanțarea proiectelor implementate din sursele de asistență externă.

În baza Regulamentului-cadru pentru crearea acestor Platforme, autoritățile administrației publice vor elabora propriile Regulamente de activitate, potrivit atribuțiilor și competențelor de domeniu.