Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

SRL „I” şi Gheorghe S. s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „S” şi Nicolae T., intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, prin care au solicitat obligarea administraţiei SA „S” să-i elibereze reclamantului facturi fiscale pentru lunile iunie — august 2017, în sumă de 6477 lei, încasarea în favoarea acestuia a sumei de 1799,26 lei prejudiciul material, încasarea de la SA „S” şi Nicolae T. (în mod solidar) în beneficiul persoanei juridice şi, suplimentar, în beneficiul lui Gheorghe S., a câte 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea acțiunii reclamanţii SRL „I” şi Gheorghe S. au invocat că, pe parcursul anilor 2013-2017, SRL „I” a procurat materiale de construcţii de la magazinul SA „S”, iar la sfârşitul fiecărei luni angajaţii reclamanții prezentau

Cabinetul de miniștri a adoptat în cadrul ședinței de astăzi proiectul Legii privind achizițiile în sectoarele energeticii, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că scopul principal al proiectului de lege constituie alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, precum și transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014: „Importanța proiectului este de a reglementa procedurile de atribuire a contractelor de achiziție, care vor fi aplicate de către entitățile care desfășoară activități relevante în domeniul energiei, apei, transportului și poștei. Domeniul de aplicare al prezentei legi nu include serviciile de interes general fără caracter economic”.

Autoritățile vamale ale Republicii Moldova și Republicii Finlanda își vor acorda reciproc asistență pentru aplicarea corectă a legislației din domeniu, prevenirea, investigarea și combaterea încălcărilor legislației vamale, precum și în vederea asigurării securității împotriva criminalității organizate transnaționale și a grupurilor teroriste. Asistența va fi acordată în conformitate cu legislația națională și în limitele competențelor și resurselor disponibile ale autorităților vamale. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 23 octombrie curent, proiectul de hotărâre pentru aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda privind asistenţa reciprocă și cooperarea în domeniul vamal.

Utilizarea metodei de autentificare a serviciul guvernamental de autentificare MPass – „Autentificare în doi pași”, presupune utilizarea unor coduri de verificare și exclude utilizarea semnăturii electronice obligatoriu la fiecare autentificare. „Autentificarea în doi pași” pe portalul serviciilor fiscale electronice www.servicii.fisc.md se va efectua parcurgând următorii pași:

Un medic a depus cerere de chemare în judecată împotriva instituției medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) în care activa cu privire la recunoașterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizației, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii medicul a invocat că, conform ordinului de angajare şi a contractului individual de muncă, este angajatul IMSP, în funcţia medic psihiatru narcolog de gardă. La data de 8 decembrie 2016, când se afla la serviciul de gardă, fapt confirmat de IMSP, de către doi pacienții i-au fost aplicate multiple lovituri cu o rangă metalică, cauzându-i astfel mai multe vătămări corporale.

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Intermedierea închirierii de locuinţe, conform art. 1673 alin. (1) din Codul civil (CC), este contractul prin care o parte (intermediar locativ) se obligă să intermedieze ori să indice celeilalte părţi ocazia de a încheia un contract de închiriere a unei locuinţe și se aplică dispoziţiile generale în măsura în care din normele stabilite nu rezultă altfel. Regulile privind contractele de intermediere locativă nu se aplică contractelor care au drept obiect intermedierea închirierii de locuinţă pentru turişti.

Agenția Relații Funciare și Cadastru a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat pentru aducerea în concordanță a prevederilor cu noile modificări ale Codului civil, care au intrat în vigoare la 1 martie 2019. Un alt obiectiv al proiectului de lege este crearea cadrului legal necesar asigurării finalizării formării cadastrului bunurilor imobile pe întreg teritoriul ţării. În cadrul ședinței Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător a fost examinat impactul de reglementare al acestui proiect de lege.

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

În nouă luni ale anului curent, numărul documentelor fiscale electronice prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către contribuabilii persoane juridice și persoane fizice prin intermediul serviciilor electronice oferite de sistemul informațional al SFS a crescut față de aceeași perioadă a anului 2018 cu 8,5% și a depășit cifra de 2,41 mil. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), care exercită funcțiile de administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, denotă că numărul documentelor fiscale prezentate în format electronic de către contribuabilii persoane juridice a sporit, față de nouă luni ale anului 2018, cu 4,2% și a constituit peste 1,7 mil., iar numărul documentelor remise de către contribuabilii persoane fizice – cu 36,2% și a atins cifra de 341,2 mii.

În MO al RM din 29 mai 2020 a fost publicat Ordinul SFS nr.250 din 26 mai 2020, prin care este modificat Ordinul SFS nr.166 din 19 iunie 2017 cu privire la aprobarea Regulamentului privind examinarea la distanță a cazurilor de încălcare a legislației sau a contestațiilor contribuabililor cu înregistrarea video și audio digitală a ședinței de examinare. Conform noilor prevederi, cazurile de încălcare a legislației și contestațiile (în continuare – Cazuri) pot fi examinate și prin Skype, fără ca contribuabilul să se prezinte la subdiviziunea SFS.

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

În nouă luni ale anului 2019, numărul total al rapoartelor expediate prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronică www.raportare.gov.md către autoritățile de stat din sectoarele finanțe publice și statistică a depășit cifra de 1,327 mil. Cea mai mare parte dintre acestea – circa 1,288 mil. – au fost transmise de către autorități/instituții publice și agenți economici, iar peste 39 mii – de către cetățeni. Ghișeul unic reprezintă o platformă on–line de prezentare a rapoartelor către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Biroul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor.

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

Conducerea Ministerului Finanțelor, în persoana șefului de Direcție politici fiscale și vamale, împuternicit cu exercitarea funcției de secretar de stat, domnul Dorel Noroc și conducerea Serviciului Fiscal de Stat, în frunte cu directorul instituției, domnul Serghei Pușcuța, au avut un dejun de afaceri cu Asociația Business-ului European (EBA). Reuniunea a avut loc în dimineața de astăzi, 16 mai 2019, la eveniment fiind prezenți circa 40 de reprezentanți ai mediului de afaceri din țară.

În baza unei decizii emise de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), a fost inițiat controlul fiscal la fața locului prin metoda verificării totale repetate pentru perioada de activitate 1 ianuarie 2013 – 31 mai 2017 a contribuabilului SRL „C.”. În cadrul controalelor fiscale privind restituirea TVA pentru perioadele fiscale 2013- 2017 efectuate de către Inspectoratul Fiscal de Stat, SRL „C.” a beneficiat de restituirea TVA , cu toate că nu au fost confirmate condițiile respectării prevederilor legislației de verificare a provenienței mărfurilor și serviciilor pe principiul „până la producător/importator” conform prevederilor pct.27 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 93 din 1 februarie 2013.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.