Legislația stabilește două circumstanțe care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în dependență de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Proiectul modificărilor mai multor hotărâri ale Guvernului, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat, a fost elaborat în scopul actualizării cadrului normativ secundar cu prevederile Legii nr.139/2025, Legii nr.187/2025, precum și în temeiul prevederilor Codului fiscal și a Codului vamal.

O entitate rezidentă a Republicii Moldova a procurat de la o entitate din străinătate mărfuri, pe care intenționează să le înstrăineze unui alt nerezident, fără ca acestea să fie introduse pe teritoriul RM. Survine, în acest caz, obligația de aplicare a TVA, în condițiile în care rezidentul RM nu are înregistrată în statul străin, în care se află mărfurile la momentul livrării, reprezentanță permanentă, sucursală sau sediu permanent?

În cazul în care către întreprinderea din Republica Moldova receptionează de la Zoom invoice-ul cu TVA, urmează sau nu aceasta să declarare suma TVA la importul de servicii, și care sunt acțiunile întreprinderii aferent invoice-ului cu TVA inclus?

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

Întreprinderile nou create, precum și ÎMM-urile, dar și autoritățile administrației publice locale vor avea o alternativă de finanțare prin intermediul platformelor de finanțare participativă (crowdfunding).

Cum ar trebui determinat corect destinatarul facturii fiscale în cazul în care o entitate publică (neplătitoare de TVA) din Republica Moldova prestează servicii altei entități publice, iar plata este efectuată de o organizație internațională în baza unui acord?

În perioadele anterioare entitatea a procurat mijloace fixe cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere stabilită prin art. 104 lit. c/1) din Codul fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului nr. 246 din 08.04.2010. Aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere a fost determinată de faptul că utilajul procurat a fost utilizat pentru efectuarea livrărilor în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică.

Prin intermediul platformei de finanțare participativă vor putea fi efectuate două tipuri de finanțare – bazată pe investiții și bazată pe împrumut.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

În Uniunea Europeană (UE), emiterea facturii fiscale este reglementată în principal prin Directiva 2006/112/CE privind TVA-ul.

Măsura este prevăzută în Decizia nr. 61 a Comisiei Situații Excepționale, aprobate pe data de 27 februarie curent, în vederea susținerii realizării obiectivelor politicii naționale în domeniul eficienței energetice și promovării utilizării surselor regenerabile de energie.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Locul prestării serviciilor furnizate prin mijloace radioelectronice se consideră sediul sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa beneficiarului acestora.

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 23 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Astfel, pentru a susține mediul de afaceri, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor. Programul respectiv este conceput să faciliteze accesul întreprinderilor la contractarea creditelor în perioada 1 mai 2020 — 31 decembrie 2020. Scopul programului constă în acordarea suportului întreprinderilor care contactează credite fără a restricționa destinația acestora (achitarea salariilor, mijloace circulante, investiții) prin compensarea sumei dobânzii lunare achitate sau care urmează a fi achitată pentru creditele contractate.

Specialiștii de profil contabil din cadrul întreprinderilor care dispun de centrale fotovoltaice (în continuare – CFV) conectate la rețeaua energiei electrice (în continuare – e/e), se confruntă cu un șir de întrebări specifice privind modul de contabilizare

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Conform art.18 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b). Conform pct.4 al SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul Ministrului

Proiectul modificărilor la Codul fiscal și a altor acte normative elaborat de către Ministerul Finanțelor în vederea optimizării politicii fiscale și vamale care, totodată, urmărește și eliminarea unor discrepanțe legislative și clarificarea unor prevederi aprobate anterior, va fi aprobat până la încheierea sesiunii de vară a Parlamentului.

Conform pct. 32 din Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară aprobat prin Ordinul MF nr.76 din 16 iunie 2020 (publicat în MO nr. 152 din 20.06.2020), producători agricoli afectați de calamitățile naturale sunt considerați agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole de peste 50%, pe o suprafață de minim 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie, ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2020, determinate conform actelor de constatare aprobate de către comisiile pentru situații excepționale.