Recent Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a inițiat un proces de ajustare a acordurilor-cadru semnate cu băncile comerciale, în paralel fiind organizate instruiri pentru ofițerii de credit din cadrul băncilor partenere. În cadrul sesiunilor sunt explicate beneficiile oferite tuturor părților implicate în proces, condițiile de garantare, procesul de solicitare, monitorizare și executare a garanțiilor financiare.   Amintim, ODIMM a îmbunătățit condițiile produsului de garantare destinat ÎMM-lor afectate de criza pandemică, aria de aplicare a acestuia fiind extinsă semnificativ.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Cum urmează persoana juridică – rezident al Republicii Moldova să supună impozitării plățile acordate persoanei juridice nerezidente (rezidentului Ungariei) pentru prestarea serviciilor de transport internațional prin prisma modificărilor operate la art. 71 din Codul fiscal (în vigoare din 01.01.2023)?

În temeiul prevederilor Legii nr. 212/2024 pentru modificarea unor acte normative (privind măsurile de sprijin acordate rezidenţilor zonelor economice libere), Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 49/3 care reglementează acordarea facilităților fiscale întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investițiile în Republica Moldova.

Conform pct.21 și 22 din SNC „Creanțe și investiții financiare”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, creanţele comerciale recunoscute iniţial se ajustează în cazul acordării reducerilor de preţ după vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor, acordării de bonusuri

Ministerul Economiei anunță despre elaborarea unui proiect de lege prin care se propune reformarea SRL-ului. Prin acest proiect se propun intervenții în mai multe acte normative: Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată; Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni; Legea nr. 220/2007privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali; Legea nr. 171/2012 privind piața de capital; Legea nr. 234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, precum și în Codul fiscal.

Regulamentul privind situațiile financiare specializate ale societăților de asigurare sau de reasigurare (Regulament) care stabilește modul de completare și prezentare a situațiilor financiare specializate la nivel individual și/sau consolidat, precum și dispozițiile speciale privind anumite poziții din situațiile financiare,

Actualmente, entitățile utilizează tot mai des achitarea salariului angajaților prin intermediul cardului bancar. Pentru a înțelege procedura utilizării cardurilor bancare vom recurge la unele prevederi legale. Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr.114/2012 reglementează

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Persoana fizică desfășoară activitate de întreprinzător în România, aceasta deține atît cetățenia Republicii Moldova cît și cea a României, dar locuiește de facto în RM. Urmează a se supune impozitării și declarării de către persoana fizică dividendele obținute?

Pentru a fi îndeplinită condiţia privind capacitatea financiară, întreprinderea din domeniul transporturilor va trebui să fie capabilă în permanență să-și onoreze obligațiile financiare pe parcursul exercițiului financiar anual.

Societatea cu răspundere limitată (SRL) este o societate comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părți sociale conform actului de constituire și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societății. Asociații societății cu răspundere limitată poartă răspundere

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) conține și modificări și la Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ce au ca scop promovarea acțiunilor privind diminuarea tranzacțiilor în numerar.

Societate de registru este persoană juridică cu forma de organizare juridică de societate pe acțiuni, autorizată în conformitate cu Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, a cărei activitate de bază, cu titlu exclusiv pe piața de capital este ţinerea registrelor acționarilor. Noțiunea se va regăsi în Legea nr. 171/2012 privind piața de capital și are drept scop restabilirea cadrului legal pentru activitatea de ținere a registrului acționarilor de către societățile de registru. Amintim, reglementările acestei activități existente anterior pe piața valorilor mobiliare au fost abrogate prin Legea nr. 58/2017, funcțiile ce țin de evidența conturilor și registrelor deținătorilor de VM fiind delegate Depozitarului unic central.  

Recent, pe data de 1 aprilie anul 2025, a intrat în vigoare noul Cod funciar nr. 22/2024 (în continuare – Codul funciar). În acest articol vom oferi explicații cu privire la prevederile acestuia și consecințele noilor reglementări pentru sectorul bugetar.

Conform proiectului Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) 2024-2026, în următorii ani, autoritățile planifică consolidarea bazei fiscale prin raționalizarea scutirilor fiscale, îmbunătățirea raportării privind impozitul pe venit și consolidarea administrării fiscale; ajustarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar; revizuirea sistemelor de asigurări sociale și medicale,

Fondatorul entității „X” decide majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți. Care sunt consecințele fiscale? Este obligată entitatea să calculeze și să achite impozitul pe venit în urma acestei operațiuni economice?

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?