În anul 2022, conform datelor preliminare, PIB a constituit 272,6 mld. lei, prețuri curente de piață, fiind în descreștere, în termeni reali, cu 5,9% față de anul 2021, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La diminuarea PIB-ului în anul 2022 față de anul anterior au contribuit următoarele activităț

Pe agenda ședinței secretarilor de stat ai ministerelor a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat.   Proiectul prevede aprobarea a patru regulamente: cu privire la reprezentarea statului în societățile comerciale cu capital public sau public-privat; privind modul de selectare și numire a membrilor consiliului și a comisiei de cenzori al societății comerciale cu capital public sau public-privat; regulamentului-model al consiliului societății pe acțiuni cu capital public sau majoritar public; regulamentul-model al comisiei de cenzori a societății pe acțiuni cu capital public sau majoritar public.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, la data de 30 iunie 2021, expiră termenul-limită de calculare și achitare a defalcărilor și dividendelor la bugetul de stat pentru anul 2020 de către întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului.

Ca urmare a adoptării Legii nr.19/2020, redacția actuală a art.11 alin. (1)  al Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală stabilește că situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat sunt supuse auditului extern obligatoriu, iar situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale sunt supuse auditului extern obligatoriu în cazul în care acestea fac parte din categoria entităților mijlocii, a entităților mari sau a entităților de interes public, în corespundere cu legislația contabilă. Norma respectivă este pusă în aplicare începând cu 17 aprilie 2020.  

Recent Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a inițiat un proces de ajustare a acordurilor-cadru semnate cu băncile comerciale, în paralel fiind organizate instruiri pentru ofițerii de credit din cadrul băncilor partenere. În cadrul sesiunilor sunt explicate beneficiile oferite tuturor părților implicate în proces, condițiile de garantare, procesul de solicitare, monitorizare și executare a garanțiilor financiare.   Amintim, ODIMM a îmbunătățit condițiile produsului de garantare destinat ÎMM-lor afectate de criza pandemică, aria de aplicare a acestuia fiind extinsă semnificativ.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Cum urmează persoana juridică – rezident al Republicii Moldova să supună impozitării plățile acordate persoanei juridice nerezidente (rezidentului Ungariei) pentru prestarea serviciilor de transport internațional prin prisma modificărilor operate la art. 71 din Codul fiscal (în vigoare din 01.01.2023)?

În temeiul prevederilor Legii nr. 212/2024 pentru modificarea unor acte normative (privind măsurile de sprijin acordate rezidenţilor zonelor economice libere), Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 49/3 care reglementează acordarea facilităților fiscale întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investițiile în Republica Moldova.

Conform pct.21 și 22 din SNC „Creanțe și investiții financiare”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, creanţele comerciale recunoscute iniţial se ajustează în cazul acordării reducerilor de preţ după vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor, acordării de bonusuri

La data de 11 martie 2021, în cadrul unei licitații este adjudecată contra unei sume uriașe de criptomonede – 42.329 ETH (echivalentul a $69,3 mil.), opera de artă cu denumirea „Everydays: the First 5000 Days”, autor Mike Winkelmann. Interesul sporit asupra tranzacției a fost generat nu atât de faptul utilizării criptomonedei pentru achiziționare sau a sumei achitate

Actualmente, entitățile utilizează tot mai des achitarea salariului angajaților prin intermediul cardului bancar. Pentru a înțelege procedura utilizării cardurilor bancare vom recurge la unele prevederi legale. Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr.114/2012 reglementează

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Ministerul Economiei anunță despre elaborarea unui proiect de lege prin care se propune reformarea SRL-ului. Prin acest proiect se propun intervenții în mai multe acte normative: Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată; Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni; Legea nr. 220/2007privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali; Legea nr. 171/2012 privind piața de capital; Legea nr. 234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, precum și în Codul fiscal.

Regulamentul privind situațiile financiare specializate ale societăților de asigurare sau de reasigurare (Regulament) care stabilește modul de completare și prezentare a situațiilor financiare specializate la nivel individual și/sau consolidat, precum și dispozițiile speciale privind anumite poziții din situațiile financiare,

Societatea cu răspundere limitată (SRL) este o societate comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părți sociale conform actului de constituire și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societății. Asociații societății cu răspundere limitată poartă răspundere

Persoana fizică desfășoară activitate de întreprinzător în România, aceasta deține atît cetățenia Republicii Moldova cît și cea a României, dar locuiește de facto în RM. Urmează a se supune impozitării și declarării de către persoana fizică dividendele obținute?

Pentru a stabili necesitatea creării provizioanelor, entitatea trebuie să ia în calcul prevederile actelor normative de reglementare a contabilității și raportării financiare, care tangențial sau direct se referă la acest subiect.

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

Pentru a fi îndeplinită condiţia privind capacitatea financiară, întreprinderea din domeniul transporturilor va trebui să fie capabilă în permanență să-și onoreze obligațiile financiare pe parcursul exercițiului financiar anual.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].