Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Proiectul ce prevede completarea Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, (inițiativă legislativă înaintată de un grup de deputați) ce vine cu un nou mecanism de garantare a creditelor pentru IMM-uri emise de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de ODIMM, a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 9 martie 2022.   Astfel, autorii inițiativei propun suplinirea Legii nr. 179/2016 cu noțiunea „garanție de portofoliu” care va reprezenta angajamentul prin care o instituție care gestionează fondurile de garantare a creditelor va prelua riscul de credit

Orice comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, naţionalitate, origine națională și etnică, origine și statut social, limbă, religie sau convingeri, sex, identitate de gen, vârstă, dizabilitate, statut HIV, stare de sănătate, opinii politice sau orice alte opinii, avere, naștere, orientare sexuală, statut matrimonial sau orice altă situație se sancţionează cu amendă de la 120 la 400 UC aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 450 la 650 UC aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de  dreptul de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate de la 3 luni până la 6 luni, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative înregistrat în Parlament.

Pentru entitățile care obțin dreptul la deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor fixe pe parcursul perioadei fiscale (de exemplu, în cazul trecerii de la un regim fiscal special la cel general), calcularea amortizării se va efectua proporțional lunilor pentru care acestea dețin dreptul la deducere a cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor fixe.   Această completare este parte a proiectului modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale care urmează a fi examinat astăzi, 10 decembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Deseori contribuabilii se confruntă cu incertitudini privind aplicarea regimului general sau a regimului fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, stabilit de cap. 7/1 din CF (în nuare - regimul SIMM), în cazul în care aceștia ating un volum al venitului în mărimea ce depășește 1,2 mil. lei.

Proiectul modificărilor la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice este înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă și prevede completarea Legii cu un articol ce va reglementa expres aplicabilitatea contractelor de mica valoare.   În momentul de față acest tip de achiziții este prevăzut în actele normative aprobate de Guvern, iar aplicarea prevederilor, în opinia experților, este ambiguă și incertă, regulile fiind utilizate neuniform. Autorul inițiativei consideră că prin ajustarea legislației va fi asigurată transparentizarea procedurilor de achiziții publice.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

În 2023, autoritățile din RM au inițiat o reformă semnificativă a sectorului financiar, orientată spre creșterea stabilității și a rezilienței sistemului. Reforma a vizat consolidarea cerințelor de capital și de guvernanță a entităților financiare, precum și extinderea măsurilor de protecție a consumatorilor.

Persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător legată de extracția resurselor minerale urmează să achite în buget anumite taxe, tipurile, cotele, modul de calculare și achitare, precum și înlesnirile la aplicarea acestora fiind stabilite în titlul VIII al CF „Taxele pentru resursele naturale”.   În articolul „Calculul și contabilizarea taxelor pentru resursele minerale” publicat în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care este semnat de Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, autorii, în baza exemplelor concrete, se expun și cu privire la: Termenele de achitare a taxelor şi prezentare a dărilor de seamă;

Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

În contextul armonizării continue a legislației din domeniul contabilității, raportării financiare și auditului în sectorul corporativ, potrivit Acordului de Asociere RM-UE, în vederea transpunerii Directivei (UE) 2021/2101 în ceea ce privește prezentarea de către anumite întreprinderi și sucursale de informații privind impozitul pe profit,

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

  În conformitate cu art. 101¹ alin. (1¹) din Codul fiscal, agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA.       Totodată, reieșind din definiția noțiunii specificate la art. 93 pct. 18) din Codul fiscal, calificarea în calitate de investiții (cheltuieli) capitale este condiționată de următoarele:

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Studiu de caz: Persoana fizică rezidentă cetățean al RM inițiază activitatea de întreprinzător în Emiratele Arabe Unite (EAU) cu posibilitatea obținerii statutului de rezident. Ca urmare a desfășurării activității de întreprinzător, persoana fizică va genera venituri din dividende.

Astăzi, 23 martie, Guvernul a aprobat proiectul de lege elaborat de Ministerul Educației și Сеrсеtării care vine să delimiteze clar contractul de formаrе profesională în învățământul dual сu cel de ucenicie, asigurând eliminarea confundării termenului de elev-ucenic în învățământul dual cu cel de ucenic la locul de muncă.    Potrivit autorilor, Codul munсii prevede contractul de ucenicie la locul de muncă fără а face vreo legătură cu învățământul dual, astfel, nu poate fi reglementat învățământul dual împreună сu uсеniсiа la locul de munсă.

Potrivit art. 5 pct. 29) din Codul fiscal, prin subdiviziune se înțelege unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit, etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.       Totodată, conform art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă din regiuni, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și pe îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională sunt obiectivele incluse în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022-2028, examinat de Executiv în ședința din 26 ianuarie curent.   Strategia prevede o serie de măsuri, printre care: consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor; îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni;