Telemunca reprezintă forma de organizare a muncii în domeniile de activitate în care este posibilă prestarea acesteia, prin care salariatul îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, calificării sau profesiei pe care o deţine în alt loc sau în alte locuri decât locul de muncă organizat de angajator, folosind mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor care sunt procurate din mijloace proprii sau îi sunt puse la dispoziție de angajator în acest scop. Prestarea muncii în regim de telemuncă nu presupune existența unui loc stabil de muncă și nu reprezintă pentru angajator o subdiviziune a unității. Confederația Națională a Patronatului din RM a propus, în contextul examinării proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii (CM), completarea legii cu cap. IX1 (art. 2921) ce va reglementa, în condițiile susținerii inițiativei, o nouă formă de organizare a muncii – telemunca.

Guvernul a susținut proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital (Legea nr.171/2012), ce reglementează activitatea agențiilor de rating de credit pe piața de capital. Documentul a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care, după intrarea modificărilor în vigoare, va înregistra și supraveghea agențiile ale căror ratinguri de credit vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Conform proiectului, agenție de rating de credit va fi persoana juridică a cărei activitate include acordarea, cu titlu profesional, de ratinguri de credit, înregistrată în modul stabilit de CNPF.

Tot mai multe autorități și instituții publice bugetare din țară aleg să asigure evidența contabilă și raportarea financiară în format electronic cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP 1C) elaborat și dezvoltat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Conform situației din 1 martie curent, numărul entităților publice care utilizează acest sistem a atins cifra de 772, dintre care 630 sunt deservite de specialiștii CTIF și 142 – de companiile IT partenere cu care instituția a încheiat contracte cu privire la mentenanța SIIECAP 1C.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea, din 1 ianuarie anul 2020, a listei produselor autohtone impuse la cota redusă TVA de 8%. După cum afirmă autorul inițiativei, proiectul a fost elaborat drept urmare a multiplelor adresări cu privire la susținerea producătorilor agricoli. Astfel, se propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): — tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă;

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

Serviciul Fiscal de Stat și-a stabilit obiectivele prioritare pentru creșterea nivelului de conformare a persoanelor fizice contribuabili mari. Potrivit Strategiei de conformare fiscală a persoanelor fizice contribuabili mari pentru anii 2020-2022, SFS se va axa pe următoarele 3 obiective în administrarea acestei categorii de contribuabili: • crearea și dezvoltarea instrumentelor analitice pentru cuantificarea potențialului fiscal a persoanelor fizice contribuabili mari (PFCM) • modernizarea procedurilor de interacțiune dintre SFS și PFCM • implementarea tehnicilor eficiente de conformare bazate pe instrumente de cuantificare a riscurilor de neconformare fiscală

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 din Codul menţionat. Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2) este destinat clasificării şi codificării activităţilor economice şi informaţiilor despre acestea.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o întrevedere cu Excelența sa, Ambasadorul Republicii Turcia, Gürol Sökmensüer. Cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii privind stadiul actual al relațiilor moldo-turce, precum și căile de impulsionare ale acestora prin inițierea unor noi parteneriate în diferite domenii de cooperare.

ISA 570 „Continuitatea activității” tratează responsabilitățile auditorului în auditul situațiilor financiare în legătură cu folosirea de către conducere a prezumției de continuitate a activității în întocmirea situațiilor financiare.

Pe parcursul anului 2017 Curtea de Conturi a realizat 16 misiuni de audit financiar, în creștere față de anul 2016, când au fost desfășurate 5 astfel de misiuni. În Monitorul Oficial din 9 iunie curent a fost publicată Hotărârea cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2017.

Prim-ministrul Ion Chicu a convocat o ședință în baza informației despre problemele semnalate de oamenii de afaceri, care declară existența deficitului de forță de muncă disponibilă. Deficitul este cantitativ și calitativ, afectează direct competitivitatea afacerilor locale și compromite intențiile investiționale. Între timp,Programul de Acțiuni al Guvernului 2020-2023 este concentrat pe atragerea investițiilor, industrializarea țării și crearea locurilor de muncă. În opinia participanților la ședință, deficitul va deveni acut în sezonul desfășurării lucrărilor planificate pentru anul 2020 de construcție a drumurilor, când va fi solicitat un volum mare de resurse umane. Insuficiența forței de muncă poate compromite realizarea programului de acțiuni, motiv pe care companiile solicită simplificarea procesului de aducere a forței de muncă din afara RM.

În cadrul ședinței din 4 martie curent Executivul a dat aviz negativ proiectului de lege privind completarea și modificarea Codului fiscal, înaintat de un grup de deputați cu titlu de inițiativă legislativă. Astfel, cu privire la propunerea de a permite deducerea cheltuielilor în baza documentelor electronice, inclusiv în baza bonurilor de casă, Guvernul menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) și alin. (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care sunt întocmite atât pe suport de hârtie, cât și în formă electronică și au aceeași putere juridică. Astfel, în opinia membrilor Cabinetului de miniștri, pentru asigurarea corectitudinii deducerii cheltuielilor este necesară respectarea normelor menționate supra.

Proiectul „WINET — Comerț si Inovație in industria vinului/Trade and Innovation in Wine Industry”, depus pe 2 februarie 2018 de MIEPO în calitate de lider de proiect, împreună cu Camera de Comerț și Industrie Stara Zagora (Bulgaria) și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea (România), a fost acceptat spre finanțare din fondul Programului Bazinului Mării Negre 2014-2020 cu suma totală de 642,7 mii euro (circa 13, 31 mil. lei). În cadrul acestui apel de proiecte au fost depuse cereri din partea a 12 state, iar MIEPO a reușit să obțină pentru Republica Moldova statutul de lider de proiect.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Este posibilă validarea popririi asupra mijloacelor băneşti datorate debitorului de către un terţ, care au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate, în caz de neîndeplinire de către terțul poprit a obligaţiilor ce îi revin pentru efectuarea popririi? În conformitate cu art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), poprirea este procedura prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană. Înființarea popririi, executarea, precum și validarea acesteia este reglementată de art. 126 din Legea nr. 149/2012.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 din Codul menţionat. Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2) este destinat clasificării şi codificării activităţilor economice şi informaţiilor despre acestea.

Evaluările interne ale auditorilor în sectorul public includ monitorizările continue și autoevaluările periodice. În Monitorul fiscal din 27 decembrie a fost publicată Hotărârea nr. 617 din 11 decembrie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public. Astfel, monitorizarea continuă a activității de audit intern este parte integrantă a activității zilnice de supraveghere, verificare şi măsurare a activității de audit intern și se referă la conformitatea cu următoarele serii de SNAI:

Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea listei produselor autohtone impuse la cota redusă a TVA de 8%. Proiectul de lege remis Executivului spre avizare propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): —tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă; — alune – producere autohtonă; — muștar – producere autohtonă.