Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

29.1.8.44 Poate fi aplicată facilitatea stabilită de art. 49 lit. b) în raport cu venitul obținut din înstrăinarea cotelor de participație deținute în capitalul social al unei persoane juridice?

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită? 

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.      Respectiv, în cazul prestării serviciilor de către persoana fizică pensionar angajatorul va reține impozit pe venit ca din salariu aplicînd cota de 12%.

În lunile ianuarie-septembrie 2021 au fost realizate investiţii în active imobilizate în valoare de 18,3 mld. lei, cu 16,6% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent în preturi comparabile (pe fundalul reducerii cu 4,4% a indicatorului respectiv în ianuarie-septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019).   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în perioada de raportare investițiile în imobilizări corporale au constituit 17,9 mld. lei, ceea ce constituie 97,8% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, înregistrând o creștere cu 16,4% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În ce cazuri urmează cetățeanul Republicii Moldova să declare și să achite un impozit pe venit din sursele obținute peste hotarele RM?   În conformitate cu prevederile art. 14  alin. (1) din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetățeni ai Moldovei îl  constituie: b) venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător;c) venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?   Potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) din CF subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și obțin venit din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM. 

Potrivit art.368 alin.(1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul curent prevede intervenții și la capitolul activități parcurilor pentru tehnologia informației (parc IT). În continuare venim cu precizări ce țin modificările operate, recapitulând prevederile anterioare.   Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către Administrația parcului IT?

Potrivit art.33 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală anuală. Totodată, venit impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale (art.12 pct.4) din CF).   Potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală,

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentat sau Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii,

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Termenul limită de declarare a veniturilor obținute de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru perioada fiscală 2022 este data de 2 mai 2023. Care sunt persoanele fizice obligate de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)?

În mun. Chișinău poate fi permisă elaborarea şi eliberarea actelor permisive pentru construcţia şi reconstrucţia caselor de locuit particulare, inclusiv a construcţiilor auxiliare pe terenurile private din cadrul cartierelor rezidenţiale cu regim mic de înălţime, situate în subzonele de tip „Re” (subzona destinată pentru revitalizare economică şi socială în perspectivă). Prevederea va fi aplicabilă în condițiile aprobării de către Consiliul municipal Chișinău (CMC) a proiectului deciziei cu privire la reglementarea modului de valorificare urbanistică şi eliberare a actelor permisive aceste terenuri, propus pentru consultări publice.  

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

În lunile ianuarie-martie 2021 numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale a fost în creștere cu 50,7% față de aceeași perioadă din anul 2020, fiind eliberate per total 719 acte: 479 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 240 – pentru clădiri nerezidenţiale.   Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în profil regional, în trimestrul I al anului curent a sporit numărul autorizațiilor respective eliberate în Centru – cu 63, mun. Chișinău – cu 55, Sud – cu 26, UTA Găgăuzia – 21. Descreșterea fiind înregistrată doar în regiunea Nord, unde au fost eliberate cu 8 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2020.

În primul semestru din acest an, în țara noastră au fost realizate lucrări de construcții în valoare de 5,4 mld.lei ceea ce este cu 17,1% mai mult față de ianuarie-iunie 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, cel mai mare volum de construcții reprezintă construcțiile noi – în sumă de circa 3,2 mld.lei, care au crescut cu 20%, fiind urmate de reparațiile capitale – 1,1 mld.lei, în creștere cu 24,3% și lucrările de întreținere și reparații curente – 996 mil.lei, cu 0,6% mai mult decât în aceiași perioadă din anul 2020.