Certificatul de Origine Electronic – eCO este un nou serviciu digital prin intermediul căruia, începând cu anul viitor, vor fi emise în mod electronic certificatele de origine nepreferențiale a fost lansat astăzi, 30 noiembrie 2021, de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.  Serviciul are ca scop facilitarea procedurilor de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și operativă de confirmare a originii produselor.   După cum a menționat Sergiu Harea, președintele CCI, solicitarea certificatului de origine este unul din cele mai accesate servicii  de către antreprenori.

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Întreprinderea a încheiat cu alt agent economic contract de locațiune a unui depozit. Acest depozit a fost înregistrat ca subdiviziune a întreprinderii. În acest depozit nu se efectuează comerț, este destinat doar pentru păstrarea mărfurilor. Este necesar de a avea Notificare privind inițierea activității de comerț?

Pentru a exclude o eventuală încasare a taxei vamale, importatorul va prezenta în adresa organului vamal originalul certificatului de origine preferențială în termen de 30 zile de la încetarea stării de urgență în țara care a eliberat certificatul respectiv, comunică Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut după ce Comisia Europeană a informat că unele state membre ale Uniunii Europene, dar și o parte din partenerii săi comerciali nu mai eliberează certificate de origine preferențială în forma stabilită de tratatele internaționale în contextul pandemiei, fiind vorba despre faptul că anumite state sunt în imposibilitate de a elibera certificate de origine preferențială autentificate cu semnătura olografă, ștampilate și în format original – pe suport de hârtie.

Creșterea competitivității și valorii adăugate produse de către ÎMM-urile din Republica Moldova, cât și stimularea integrării acestora în ecosistemele regionale de inovare bazate pe cooperare în cadrul clusterelor vor fi susținute prin implementarea Programului de susținere a inițiativelor de clustere (Program), proiectul căruia a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat. Totodată, acesta este propus pentru consultări publice, care vor dură până pe data de 4 noiembrie 2021.   Obiectivul general al inițiativei este oferirea suportului în procesul de clusterizare prin stimularea cooperării între actorii economici și reprezentanții infrastructurii de suport în afaceri, a asistenței necesare în creșterea competitivității și potențialului de export a ÎMM-urilor. În procesul implementării măsurilor elaborate se pune sarcina

Planul de acțiuni pentru anii 2017-2018 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a comerțului interior din Republica Moldova a fost aprobat de Guvern în şedinţa din 17 mai curent şi va substitui Planul de acțiuni pentru anii 2014-2016.

Guvernul Republicii Moldova va iniția negocierile cu Guvernul României în vederea construirii unui pod rutier de frontieră între cele două state. Proiectul Acordului privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Ungheni (RM) și Ungheni (România) a fost aprobat în ședința de ieri, 19 august curent.  

Astăzi, 16 septembrie 2021, are loc prima zi a conferinței fiscale e-TAXCON'21. Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham), în parteneriat cu Camera Consultanților Fiscali din România. P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” este partenerul informațional al evenimentului. Astfel, în prima zi a conferinței, cei circa 500 de participanți au oportunitatea de a participa la sesiuni în cadrul cărora vor fi discutate aspecte ce vizează politicile fiscale și efectul macroeconomic al acestora, efectele fiscale ale unei societăți digitale fără numerar, dar și munca de la distanță și provocările fiscale asociate acestui fenomen.

În cazul în care persoana fizică procură mărfuri de la un magazin-depozit cu achitarea în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, este necesară eliberarea facturii fiscale? (28.15.23) Urmează oare a fi eliberată factura fiscală la prestarea serviciilor în adresa persoanelor fizice cetăţeni (populaţie)?

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat domeniile prioritare pentru monitorizare pe parcursul anului 2021. Potrivit Programului de conformare al contribuabililor pentru anul curent, autoritatea fiscală va acorda o atenție sporită următoarelor domenii din economia națională evaluate cu un nivel ridicat de neconformare fiscală: Comerțul cu amănuntul și cu ridicata Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate Comerțul electronic Servicii imobiliare Industria extractivă

Întreprinderea deține o pagina web, prin care potențialii clienți pot să facă cunoștință cu gama produselor și prețurilor acestora, însă fără a avea posibilitatea de a achita on-line pentru mărfurile cumpărate. Posibilitatea efectuării plății pentru marfă există doar în incinta magazinului întreprinderii. Potrivit deciziei Consiliului local taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii este stabilită atât pentru magazine tradiționale cât și pentru magazine on-line. Luând în considerare că pagina web are doar caracter informativ și clienții nu au posibilitatea de a achita taxa on-line, întreprinderea este obligată să achită taxa pentru ambele magazine?

Aprobarea și implementarea Listei actelor necesare la vămuirea mărfurilor va exclude diferite interpretări ale normelor juridice respective atât de funcționarii vamali, cât şi de agenții economici, consideră autorii proiectului ordinului cu privire la aprobarea Listei.   Serviciul Vamal a inițiat consultarea publică a proiectului documentului, în care vor fi incluse actele necesare la vămuirea mărfurilor, ținând cont de particularităţile tranzacţiei şi ale destinației/regimului vamal solicitat, care la rândul său, confirmă oportunitatea solicitării/prezentării actelor către organele vamale la momentul perfectării declarațiilor vamale în detaliu.

În Hotărârea Guvernului cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică se vor regăsi și unitățile de alimentație publică ce operează cu tichetele de masă. Executivul a aprobat modificări în mai multe acte normative, cu scopul de a aduce în concordanță actele normative ale Guvernului ce reglementează modul de desfășurare a activităților de comerț cu bunuri şi servicii de alimentație publică cu amendamentele operate la Legea cu privire la comerțul interior.

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

În ianuarie-august 2020, comerțul intern de bunuri cu amănuntul a fost în creștere, iar serviciile prestate populației în continuare au înregistrat descreșteri. Datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii denotă că, în prețuri comparabile, comerțul intern de bunuri cu amănuntul s-a majorat în perioada de referință cu 0,9%, iar volumul serviciile prestate populației s-a diminuat cu 23,7%. Conform datelor oficiale, cifra de afaceri în ianuarie-august 2020 a însumat circa 38,3 mld. lei în comerțul cu amănuntul și circa 11,1 mld. lei în serviciile de piață prestate populației.

La data de evidență 31 decembrie 2020, numărul total al patentelor valabile constituia 11473 unități, iar suma totală a taxelor achitate pentru  acestea a depășit 6,45 mil. lei.   Conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, cel mai mare număr de patente de întreprinzător sunt valabile pentru genul de activitate comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule – 5773, iar taxa achitată pentru codul activității 1.1 constituie puțin peste 4,89 mil. lei. Un alt gen de activitate dintre cele mai solicitate de persoanele fizice și legiferat prin patenta de întreprinzător este cel de prestare a serviciilor de frizerie şi cosmetice (1393 acte valabile), suma plătită de deținătorii patentelor fiind de circa 412,13 mii lei.

Urmează a fi aplicate prevederile art.96 lit.b) din Codul fiscal, conform căruia se stabilește cota redusă TVA, în mărime de 12%, la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a CAEM, pentru vin?  

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic