Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

Proiectul de lege care vine cu modificări la Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul contravențional ce au drept scop susținerea producătorii agroalimentari autohtoni a fost aprobat de Parlament în prima lectură.   Astfel, a fost susținută  plafonarea până la 10% din prețul de vânzare al furnizorului a mărimii reducerilor comerciale oferite de către acesta comerciantului pentru vânzarea produselor alimentare. Excepție ar urma să constituie perioada acțiunilor de marketing și publicitate, fiind prevăzută stabilirea termenului limită de 60 de zile per produs destinat desfășurării acestor acțiuni.  

Pe parcursul ultimilor ani în cadrul implementării Programului de monitorizare și supraveghere în domeniul siguranței produselor alimentare de origine animală au fost depistate neconformități ce țin de lipsa evidenţei şi a marcajelor pe alimente, inclusiv cu grad sporit de perisabilitate; nerespectarea condiţiilor de păstrare a produselor; încălcarea regulamentelor sanitare de către angajaţii întreprinderilor din sectorul alimentar, angajarea personalului fără examen medical; comercializarea produselor alimentare fără indicarea datei fabricării şi a termenului de valabilitate; neasigurarea trasabilităţii produselor alimentare etc.  

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, în vederea asigurării transparenței procesului decizional la elaborarea proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei produselor alimentare  provenite din lanțul alimentar scurt, conform prevederilor art. 211 al. (12) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior1, propune pentru informare, consultare și coordonare proiectul listei produselor de origine vegetală în stare proaspătă și prelucrată de producere autohtonă, propuse pentru realizare preponderentă în rețelele de comerț (din Nomenclatura Combinată a mărfurilor a R. Moldova), elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.  

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege pentru completarea și modificarea Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr.93/1998), inclus pe ordinea de zi a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, ce prevede că desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei se va permite cu condiţia respectării unor limite.   Astfel, pentru desfășurarea activităților indicate în secțiunea 1 din anexă la Legea nr.93/1998 (Comerţul cu amănuntul prin unități de comerț ambulant - a mărfurilor industrial și produse alimentare şi mărfuri ușor alterabile (perisabile) autohtone),

Autoritățile emitente, în cooperare cu alte autorități cu funcții publice sau aferente, vor fi obligate să interacționeze în cadrul Ghișeului unic, în vederea minimizării costurilor și eforturilor comercianților la inițierea și desfășurarea activității de comerț. Totodată, comerțul interior se va baza pe gestionarea stocurilor și prestarea serviciilor aferente din perspectiva asigurării eficienței economice.   Activitatea de comerț în Republica Moldova se va baza pe anumite principii, conform proiectului  de lege pentru modificarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.

Astăzi, 25 martie, se încheie prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA).   Discuțiile au fost axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală, regulile de origine, barierele tehnice în calea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală, dezvoltarea durabilă, precum și îmbunătățirea condițiilor de cooperare în sectorul privat.  

Foaia de parcurs privind abilitarea economică a femeilor ce va avea ca obiectiv cheie promovarea antreprenoriatului feminin și asigurarea accesului egal la resurse, urmează a fi implementată și în țara noastră. Astăzi, în cadrul unui atelier de lucru privind integrarea incluziunii sociale și de gen în inițiativele Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, părțile interesate au fost invitate să vină cu propuneri în acest sens. Evenimentul a fost organizat cu suportul Un Women.   Astfel, pe parcursul lunii iulie membrii Consiliului Economic vor realiza un sondaj pentru a identifica problemele cu care se confruntă mediul de afaceri în procesul de incluziune economică a femeilor, iar luna august va fi definitivat un concept al foii de parcurs,

Formularele Declarației de producător și Declarației de producător casnic vor fi eliberate, înregistrate și generalizate de către reprezentantul administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, ori al autorității administrației publice locale (AAPL), prin utilizarea SIA ,,Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic, care poate fi consultat până la 15 iulie 2021.

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

Care va fi baza impozabilă pentru calcularea taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, în cazul în care în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ depusă la autoritatea administraţiei publice locale suprafața obiectului este indicată 500 m2, iar conform contractului de închiriere - 450 m2?

Tarifele la serviciile prestate pentru domeniile de competenţă ale Agenției Servicii Publice vor fi formate după o politică unică de calcul. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul  hotărârii cu privire la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice.   Proiectul prevede aprobarea: Metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice; Nomenclatorului serviciilor de bază prestate de către ASP și tarifele acestora;

Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea listei produselor autohtone impuse la cota redusă a TVA de 8%. Proiectul de lege remis Executivului spre avizare propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): —tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă; — alune – producere autohtonă; — muștar – producere autohtonă.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.