Recent, în temeiul art. 27 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181/2014 şi în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, s-au efectuat modificări/completări în Ordinul ministrului Finanțelor nr. 208/2015 privind Clasificația bugetară (în continuare – OMF nr. 208/2015).

Măsurile propuse de proiectul politicii fiscale sunt îndreptate spre crearea condițiilor favorabile dezvoltării afacerilor, consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, consolidarea veniturilor pentru APL de nivelul I și îmbunătățirea cadrului de reglementare a procesului de conformare, raportare și achitare a impozitelor.

Este în drept autoritatea publică locală să administreze piața și ce dări de seamă fiscale se vor prezenta pentru declararea veniturilor obținute din achitările percepute de la comercianți?

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

La data de 25.04.2024, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 47/2024, prin care au fost operate noi modificări la Modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2024

În Monitorul Oficial de astăzi, 6 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 139 din 29 octombrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

În semestrul I din anul curent, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 105, 4 mil. lei, potrivit informației publicate pe pagina Ministerului Finanțelor. Resursele alocate din Fond au fost utilizate exclusiv pentru acordarea indemnizațiilor personalului medical infectat cu COVID, precum și pentru acordarea indemnizației unice în cazul personalului decedat în lupta cu COVD-19.   Cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 39,8 mil. lei. Totodată, bani au fost alocați și altor autorități centrale/publice precum: Curtea Constituțională (16 mii lei); Ministerul Justiției (288 mii lei); Ministerul Afacerilor Interne

În cazul detașării, modul și condițiile de salarizare a personalului din sectorul bugetar, țin în exclusivitate de Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și nu poate fi obiectul de reglementare al altor acte normative.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

În perioada ianuarie – august 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 46,9 mld. lei, fiind în creștere cu 8,0 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 49,9 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,9 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,6 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.  

În Monitorul Oficial din 16 iunie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 44 din 5 iunie 2023 cu privire la modificarea Clasificației bugetare. În continuare oferim posibilitatea de a consulta integral documentul publicat. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă, mai multe entități au înregistrat o scădere semnificativă a veniturilor,

Indicele câștigului salarial real în trimestrul III/2022 față de trimestrul III/2021, calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum, a fost de 86,6%. Astfel, câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 13,4%.

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Persoanele înregistrate cu statut de șomer care nu au o profesie/meserie sau aceasta nu este solicitată pe piața muncii locală, pot beneficia de vouchere pentru cursuri de formare profesională. Acestea se acordă șomerilor doar după ce persoanele au beneficiat de servicii de ghidare în carieră și au primit recomandare pentru formare profesională prin cursuri din partea specialistului subdiviziunii teritoriale a Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt.

În cadrul achizițiilor publice de valoare mică ar putea fi permisă încheierea contractelor cu efectuarea plăţilor anticipate (în avans) pentru achiziţionarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor, iar de către autorităţile/instituţiile bugetare plata în avans se va permite în cazul în care termenul stipulat în contract pentru executarea obligațiilor persoanelor fizice sau juridice

Noul cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sectorul bugetar a devenit aplicabil din 1 decembrie 2018, odată cu punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Noile reglementări se referă la salarizarea persoanelor cu funcții de demnitate publică, a funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, a persoanelor care ocupă funcții cu statut special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui personal angajat în baza contractului individual de muncă în autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și personalului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,