Întreprinderea de Stat Fiscservinform este cunoscută de fiecare contribuabil din Republica Moldova și a devenit cea mai tehnologizată companie de stat din sectorul TIC din cadrul instituțiilor publice. Astăzi, compania se află în pragul unei reforme de proporții. Despre realizările întreprinderii pe parcursul la 10 ani și reforma instituțională discutăm cu Directorul Fiscservinform, Vitalie Coceban. — Întreprinderea de Stat Fiscservinform a fost fondată zece ani în urmă. Cu ce scop a fost creată, ce obiective au fost puse la etapa iniţială și care au fost realizările?

Uniunea Europeană își propune să contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului local, crearea locurilor noi de muncă și sporirea veniturilor populației din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. În acest scop, UE oferă asistență financiară pentru crearea noilor afaceri și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) existente în regiune.

Afirmația îi aparține Guvernatorului Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, și a fost făcută în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe, unde a fost prezentat Raportul anual 2016 al Băncii Naționale a Moldovei.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a activităților de control de stat în domeniile de competență ale Agenției pentru Supraveghere Tehnică. Amintim că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a fost creată în noiembrie 2017 prin fuziunea a trei organe de control (Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, Inspecția de Stat în Construcții și Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Geodezică, Tehnică şi Regim), prin Hotărârea Guvernului nr.886. O lună mai târziu, a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Agenției pentru Supraveghere Tehnică.

Schimbul de date între autoritățile publice va fi efectuat prin intermediul unei platforme de interoperabilitate, asigurând creşterea accesibilităţii, eficienţei şi calităţii serviciilor publice, precum și excluderea necesităţii solicitării suplimentare de la cetățeni și mediul de afaceri a certificatelor și rapoartelor. Parlamentul a votat ieri, în prima lectură, proiectul de lege ce are ca scop reglementarea raporturilor ce apar în procesul schimbului de date între autoritățile și instituțiile publice,

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Ministerul Economiei şi Infrastructurii comunică că extinderea activității Zonelor Economice Libere (ZEL), în special a proiectelor investiționale în domeniul industriei automotive, lărgirea și diversificarea piețelor de desfacere la export în rezultatul valorificării oportunităților oferite de Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, evoluțiile favorabile ale sectorului agricol din anul trecut, precum și sporirea cererii interne și externe față de produsele industriale autohtone au constituit principalii factori care au determinat creșterea industriei cu 8,1% în perioada ianuarie-mai 2018 față de aceeași perioadă a anului precedent.

Guvernul a susținut o inițiativă legislativă venită din partea unui deputat, prin care se propune ca autoritățile publice locale să evalueze necesitățile populației ce țin de serviciile sociale, în scopul asigurării sustenabilității și calității acestora, în special în regiunile rurale. Potrivit ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari, proiectul dat a fost elaborat în contextulasigurării accesului grupurilor vulnerabile la un pachet minim de servicii sociale garantate de stat.

În legătură cu petiția primită de Executiv din partea unui grup de cetățeni cu privire la prețurile la carburanți, Guvernul face următoarele precizări: 1. Guvernul nu are atribuții la formarea prețurilor la carburanți. Aceasta este prerogativa ANRE. Săptămâna trecută premierul a cerut Agenției precizări privind majorarea prețurilor la carburanți și examinarea posibilității de suspendare a deciziei de majorare, menționând importanța unei analize temeinice, care să conțină argumente clare, comunicate public și transparent. Prim-ministrul a cerut Ministerului Economiei și Infrastructurii să facă o analiză a cadrului legal și, dacă este necesară modificarea acestuia, să intervină.

Autoritățile sunt preocupate de sporirea calității asistenței sociale acordate populației, iar în acest sens propun majorarea efectivului-limită a Agenției Naționale Asistență Socială, ce are drept misiune implementarea politicii statului în domeniul dat. Proiectul ce conține această prevedere este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Un proiect de lege ce are drept scop extinderea la maxim a prevederilor Legii privind moratoriul a fost votat în Parlament în lectură finală. Modificările proiectului vizează comasarea unor domenii de control, precum și planificarea controlului de stat.

Intensificarea relațiilor comercial-economice între Republica Moldova și Republica Populară Chineză au fost discutate în cadrul întrevederii viceprim-ministrului, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, cu un grup de antreprenori din orașul Taicang, provincia Jiangsu, condus de vice-președintele Centrului de Cooperare Economică din China, Liu Jinghua.

Moldovenii ar putea fi obligați prin instanţa de judecată să-şi vândă apartamentele, dacă nu vor contribui la Fondul de reparaţie şi dezvoltare a blocului în care locuiesc. O decizie în acest sens ar putea fi luată cu voturile a două treimi dintre cei care locuiesc în blocul vizat, se arată în cadrul unui proiect de Lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcției.

Vor fi interzise oricare plăți în avans, precum și acordarea de garanții, rezervarea de bani prin intermediul conturilor, recunoașterea explicită a datoriilor, precum și alte plăți efectuate de consumator înainte de sfârșitul termenului de revocare al contractului de utilizare al produselor de vacanță. Un proiect ce conține această prevedere, precum și alte prevederi a fost votat astăzi de parlament în prima lectură.

În scopul diminuării restanţelor la bugetul public naţional, la capitolul datorii istorice, urmează a fi revizuită modalitatea de stingere a obligaţiei vamale cu termenul de prescripţie expirat. Un proiect ce conţine această prevedere a fost susţinut de cabinetul de miniştri.

Companiile care vor crea peste 100 de locuri de muncă cu un salariu de cel puțin 75 la sută din media pe economie vor primi subvenții de la stat. Un proiecte în acest sens a fost elaborat de Guvern pentru atragerea investițiilor considerabile, ideilor inovatoare și tehnologilor, crearea unui climat investițional favorabil și protejarea investițiilor.

Ministerul Economiei și Infrastructurii solicită majorarea efectivului limită al Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 cu 37 de persoane. Astfel, efectivul Serviciului va crește de la 82 de operatori la 119. Proiectul hotărârii de Guvern propus spre consultare are drept scop sporirea operativității şi eficienţei serviciului în situaţiile de urgență prin reducerea timpului de reacţionare a serviciilor specializate la apelurile de întrare.

O administrare fiscală eficientă înseamnă un nivel înalt de conformare voluntară a contribuabililor la declararea și achitarea tuturor obligațiilor față de bugetul public național. Evaluarea nivelului de conformare voluntară a contribuabililor, precum și monitorizarea permanentă a acestuia constituie una din atribuțiile și obiectivele principale ale Serviciului Fiscal de Stat.

Cetățenii vor putea raporta iregularitățile de care se ciocnesc în societate direct către instituțiile de stat responsabile prin intermediul unei platforme civice www.imipasa.md, lansată ieri la Chișinău.

Guvernul Germaniei este dispus să aloce, în următorii ani, 800 mii de euro pentru infrastructura Republicii Moldova, prin intermediul Băncii Germane pentru Reconstrucție (KfW).