O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente.

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

Care este regimul fiscal pentru persoana juridică care efectuează donație persoanei fizice a unui bun (mijloc fix/activ de capital)? În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 26 și conform art. 42 din Codul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizează modului de formare a prețurilor la produsele incluse în Lista produselor social importante și modul de formare a prețurilor pentru acestea aprobată prin  Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.   Astfel, SFS reiterează că, pentru produsele social importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă: produsele social importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

Pentru prima dată am aplicat la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă în luna martie 2021, deoarece am continuat să lucrez după stabilirea pensiei mai mult de 7 ani. Voi avea dreptul la reexaminarea pensiei după 1 ianuarie 2024

Ținând cont de prevederile art. 116 din CM, care stabilește că toți angajatorii sunt obligați să elaboreze un program de concedii anuale plătite cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea noului an calendaristic, pentru a preveni încălcarea legislației muncii, propunem o succintă descriere a obligațiilor angajatorilor ce se referă la modul de consultare a angajaților și programarea concediilor anuale.

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

Prin Legea nr. 204 din 24 decembrie 2021 (politica fiscală și vamală 2022) a fost operate modificări și în art. 20 din Codul fiscal ce stabilește sursele de venit neimpozabile.   Astfel, veniturile obținute de la predarea deșeurilor din metale feroase și neferoase și a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora vor fi impozitate, fiind excluse din lit.y) al art. 20. Ca urmare, se consideră surse de venit neimpozabile doar veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea ambalajului returnabil, a reziduurilor şi deşeurilor de hârtie, carton, cauciuc, plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), precum şi a acumulatoarelor electrice uzate.

Specialiștii în domeniul tehnologiei informației ar putea beneficia de viză de lungă ședere.  Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 18 mai, proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor,  prin care se propune completarea tipurilor de viză cu noi categorii, inclusiv viza de lungă şedere pentru activitățile în domeniul tehnologiei informației.   Potrivit proiectului, aceasta va putea fi eliberată la prezentarea următoarelor documente:

În prima lună a anului 2022 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 5,9 mld. lei, în creștere cu 0,8 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, comunică Ministerul Finanțelor. Cheltuielile au constituit 6,0 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 0,8 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,6 mld. lei.   Veniturile bugetului de stat în perioada de referință au constituit 3,6 mld. lei, înregistrând o creștere de 0,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut,

Indemnizația unică în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical din instituțiile medicale, precum și pentru personalul medical angajat în subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,  Ministerului Apărării,  Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor și Serviciului de Informații și Securitate, dar și pentru angajații Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică implicaţi în diagnosticul COVID-19, care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, va fi acordată și pe parcursul anului curent.  

Lista tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor cu caracter personal a fost aprobată prin Ordinul nr.27 al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din 31 martie 2022, fiind publicată în MO.   Evaluarea impactului reprezintă un instrument prevăzut de rigorile europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, având scopul de responsabilizare a operatorilor în vederea stabilirii măsurilor adecvate, care trebuie luate pentru a demonstra că prelucrarea datelor respectă prevederile legale.

Cabinetul de miniștri susține conceptual inițiativa legislativă de modificare a unor acte normative, inclusiv a Codului muncii, prin care se propune revizuirea conceptului programului flexibil și reglementarea formulelor flexibile de muncă (art.100/1 din Cod).

În Monitorul Oficial de astăzi, 8 aprilie curent, Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 139 din 1 aprilie 2022 pentru modificarea Ordinului directorului SFS nr. 481/2017 cu privire la aprobarea Regulamentului privind autorizarea centrelor de asistenţă tehnică pentru maşinile de casă şi de control/imprimantele fiscale. În temeiul art. 1323 alin. (10) din Codul fiscal, ORDON:

Veniturile în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 11 luni ale anului curent 42,0 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 6,1 mld lei sau cu 17,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 17,7 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,7 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere cu 18,1 %.   

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicilor de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    Proiectul de lege prin care se propune completarea cadrului normativ național în vederea legiferării dreptului angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor cu vârstă mică a fost susținut de membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie pentru a fi prezentat în plen în prima lectura.

În primele cinci luni ale anului curent în bugetul public național veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri în sumă de 18,234 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 2,9 mld. lei sau cu 19,0 % în raport cu perioada similară a anului precedent, când veniturile au constituit 15,154 mld. lei.   Potrivit datelor publicate de autoritatea fiscală, încasările provenite din TVA constituie 3,352 mld. lei. Pentru comparație, în primele cinci luni ale anului 2020 din TVA au provenit 2,839 mld. lei, iar în aceeași perioadă din anul 2019, când la BPN au fost înregistrate venituri în sumă de 15,377 mld. lei, ponderea TVA a constituit 2,9 mld. lei.

(8.6.4.1) Cum se stabilesc cotele impunerii la taxa pentru folosirea zonei drumului public și/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare? (6.2.5.3) Este obligată persoana juridică sau fizică, înregistrată în calitate de întreprinzător, care nu desfăşoară o anumită perioadă de timp activitate de întreprinzător, să achite taxa pentru amenajarea teritoriului?