În timp ce reprezentanţii marilor lanţuri comerciale se opun vehement iniţiativei de închidere a magazinelor în zilele de sâmbătă şi duminică, susţinătorii spun că românilor le-ar rămâne mai mult timp pentru vizitarea obiectivelor culturale. O iniţiativă legislativă mai puţin obişnuită pentru România încinge din nou spiritele în această perioadă: hipermarketurile să fie deschise doar în zilele lucrătoare, iar sâmbăta să aibă program scurt şi duminica să fie închise.

Ungaria a redobândit, luni, accesul la fondurile europene de dezvoltare, suspendate din luna ianuarie 2013, în valoare de două miliarde de euro, după ce a convins Bruxellesul că managementul proiectelor îndeplineşte standardele europene, transmite Reuters.

Ziua de 25 decembrie a fost declarată prin lege zi de sărbătoare și a fost inclusă în lista zilelor de odihnă. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost aprobat astăzi, 19 decembrie, de către Parlament, transmite UNIMEDIA. Potrivit deputatului PL Valeriu Munteanu, istoria dovedește că sărbătoarea Nașterea Domului Iisus Hristos este serbată pe 25 decembrie. Astfel, pentru a nu perturba tradiția stabilită deja în societate, Crăciunul se va sărbători pe parcursul a trei zile, pe 25 decembrie (Crăciunul pe stil nou) și 7-8 ianuarie (Crăciunul pe stil vechi).

Coaliția de guvernare se pare că va da curs solicitărilor venite din partea producătorilor agricoli de a reduce nivelul Taxei pe Valoare Adăugată de la 20 la sută la 8%. Subiectul a fost discutat ieri în cadrul ședinței Consiliului Coaliției. Totuși, potrivit deputaților, decizia ar urma să fie corelată și cu recomandările Fondului Monetar Internațional, relevă UNIMEDIA. Președintele fracțiunii liberal-democrate, Valeriu Streleț, susține că la acest capitol urmează să mai fie făcute anumite evaluări.

Vameşii vor fi obligaţi să elibereze mărfurile importatorilor, chiar dacă vor exista divergenţe între cele două părţi, privind valoarea produselor. În schimb, agenţii economici vor trebui să prezinte, în decurs de 30 de zile, acte care să confirme valoarea în vamă. O iniţiativă legislativă în acest sens, semnată de Valeriu Guma, a fost examinată azi în Parlament. Iniţiativa legislativă prevede că, "în cazul în care organul vamal dispune amânarea determinării definitive a valorii în vamă, importatorul este în drept să ridice mărfurile dacă depune la bugetul de stat o garanţie care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor respective". Garanţia reprezintă diferenţa dintre valoarea declarată de organul vamal şi cea declarată de importator.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut o întrevedere cu deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Valeriu Ghileţchi, Secretar al Comisiei pentru Politică Externă şi Integrare Europeană. Evenimentul se înscrie în practica acreditată a întrevederilor cu genericul „La o ceaşcă de cafea cu Şeful Fiscului”, în cadrul cărora conducătorul autorităţii fiscale naţionale are întrevederi cu reprezentanţi ai diverselor categorii sociale şi medii profesionale, cu scopul de a face schimb de opinii, de a identifica rezerve neexplorate în promovarea conformării fiscale benevole şi de a consulta, din prima sursă, opinia contribuabililor.

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, supravegherea, controlul şi administrarea în domeniul fabricării şi circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice se efectuează de către organele abilitate1, în conformitate cu prevederile legii.

Politica bugetar fiscală şi vamală pentru 2014 şi procesul de consultare publică pe marginea sa sunt departe a fi corespunzătoare aşteptărilor mediului de afaceri, din mai multe considerente. Acestea au fost discutate în cadrul conferinței de presă susținută de membrii Agendei Naționale de Business.

În fiecare an, peste jumătate din Produsul Intern Brut al Serbiei merge către plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Aceste cheltuieli uriaşe au adus statul încă o dată la mâna FMI, însă partidele din cadrul coaliţiei aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la implementarea unor măsuri de austeritate.

Proprietarii de maşini cu destinaţie dublă, pentru transportul de pasageri şi de mărfuri, ar putea supuşi unei singure impozitări, de la 1 ianuarie 2014. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat azi de Parlament, în prima lectură. În prezent, unităţile de transport mixte sunt impozitate dublu.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a participat astăzi la şedința de lucru, convocată în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la care au participat deputatul în Parlament Valeriu Streleţ, alţi oficiali, cât şi reprezentanţii întreprinderilor procesatoare și exportatoare a materiei prime agricole.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a participat la o ședință de lucru, convocată astăzi la Guvern de către șeful Cabinetului premierului Iurie Leancă, Eugen Sturza, şi Valeriu Prohniţchi, consilierul pe probleme economice al Prim-ministrului. La şedinţă au mai participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Serviciului Vamal, ai Asociației Businessului European, ai întreprinderilor exportatoare şi, potrivit agendei, au fost abordate subiectele şi problemele legate de achizițiile de produse agricole de la persoanele fizice în scopul exportării în Uniunea Europeană.

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

Reieşind din faptul, că în Republica Moldova există un număr mare de agenţi economici ce activează în sfera comerţului cu amănuntul şi comercializează diferite mărfuri şi produse populaţiei, ne vom axa pe îndatoririle principale ale agenţilor economici faţă de consumatori şi organele de control, ce informaţii trebuie să afişeze la vedere un agent economic pentru a respecta drepturile consumatorilor şi în vederea excluderii aplicării amenzilor de către organele abilitate, şi care sunt aspectele verificate de către inspectorii fiscali în cadrul controalelor fiscale prin metoda verificării operative din partea organului fiscal.

Ideea principală relevată în ediţia nr. 5 (15) — a este focusată pe noile informaţii necesare pentru toţi cetăţenii, reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, explicarea cât mai eficientă a aspectelor fiscal-contabile şi oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către cititorii revistei. Toate materialele publicate reflectă informaţii actualizate, veridice cu un grad înalt de plenitudine.

Noul număr al revistei Monitorul Fiscal FISC.MD apare în zilele cînd se împlinesc 23 de ani de la înființarea IFPS. Cu aceasta ocazie, corespondentul Vitalie Condrațchi a pregătit două materiale. Primul, despre rezultatele întrunirii la masă rotundă, cu genericul Noi suntem în serviciul contribuabililor și nu viceversa organizată de noul șef al IFPS, Ion Prisăcaru. Împreună cu anteriorii conducători IFPS și miniștri finanțelor s-au discutat principalele strategii în activitatea administrării fiscale și s-au specificat probleme de maximă importanță.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

Accizele deţin locul trei după ponderea în structura veniturilor la bugetul Republicii Moldova. În 2010, acestea au însumat circa 2,067 miliarde lei sau aproape 17 la sută din suma veniturilor fiscale. Potrivit praticii internaţionale sunt accizate, de obicei, 7-8 grupe de mărfuri. În Moldova, anul trecut, încasările bugetare pe grupe au constituit 191,4 mil. lei din accizele la producţia vinicolă, 207,7 mil. lei – accizele la bere, 408,9 mil.lei – accizele la produsele din tutun, 903,1 mil. lei – accizele la produsele petroliere, 390,8 mil. lei – accizele la autoturisme, accize la alte mărfuri – 44,0 mil. lei, se arată în raportul Ministerului Finanţelor prinvind realizarea bugetului de stat pentru anul trecut.